20 noiembrie – Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului


drept copilLa data de 20 noiembrie 1989 a fost semnată Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, această zi devenind Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului în întreaga lume. Documentul definește drepturile și principiile dezvoltării normale a unui copil, accentuînd faptul că aceştea au drepturi oriunde s-ar afla: acasă la părinții naturali, în familii substitutive, în instituții de îngrijire sau la scoală.

La data de 11 decembrie 1946,  la un an de la înfiinţarea Organizaţiei naţiunilor Unite, Adunarea Generală a creat organizaţia pentru copii, UNICEF, mandatată să promoveze protecţia drepturilor copiilor.

Primul pas facut de UNICEF la 20 noiembrie 1959, a fost emiterea Declaratiei Drepturilor Copilului. De atunci, ziua de 20 noiembrie este Ziua Universală a Drepturilor Copilului.În 1979 — Anul Copilului —, a fost propus ca această declaraţie, care nu cântărea mai mult decât o simplă recomandare, să fie extinsă şi făcută obligatorie pentru toate ţările membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

dreptInteresul pentru drepturile copilului a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când a luat naștere prima mișcare preocupată de aspecte referitoare la dezvoltarea copilului, care pleda pentru protecția copilului împotriva neglijării, exploatării și a violenței. În Europa, această perioadă s-a caracterizat prin deschiderea unui număr considerabil de instituții publice de ocrotire, școli și instituții separate pentru copii delincvenți, precum și de tribunale pentru minori. După Primul Război Mondial, ideea drepturilor copilului a captat pentru prima dată atenția lumii. În 1924, Liga Națiunilor a adoptat Declarația de la Geneva. În 1959, Organizația Națiunilor Unite a adoptat Declarația drepturilor copilului. Spre sfârșitul anilor ‘60, s-a pus accentul pe ideea drepturilor de participare ale copilului. Mai mulți lideri de opinie au susținut că și copiii au competentele necesare pentru a lua decizii în privința problemelor importante din viata lor și că ar trebui lăsați să participe la luarea acestor decizii.

Pe 20 noiembrie 1989, s-a adoptat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului. Aceasta a intrat în vigoare în septembrie 1991 și a fost ratificată de majoritatea țarilor din lume, cu excepția Statelor Unite ale Americii și a Somaliei. Conform prevederilor Convenţiei, copilul trebuie tratat cu respect, iar statul este obligat să îi asigure cele mai bune condiţii de dezvoltare, să respecte drepturile copilului şi normele de protecţie a copilului. Drepturile copilului conţinute în Convenţie trebuie să fie aplicate tuturor copiilor, fără discriminare. Fiecare copil are dreptul la viaţă şi la o dezvoltare armonioasă.copil

„Omenirea este datoare să ofere copiilor ce este mai bun din ce are de oferit”.

Ababii Angela

Anunțuri

16 noiembrie- Ziua Internaţională a toleranţei


toleranta1111Anual, la data de 16 noiembrie este sărbătorită Ziua Internaţională a toleranţei, sărbătoare declarată de către Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 1995. Aceasta are scopul primordial de a educa oamenii cu privire la nevoia de toleranță în societate și de a-i ajuta să înțeleagă efectele negative ale intoleranței.

Odată cu proclamarea acestei date, au fost identificate nu mai puţin de 16 tratate, convenţii, declaraţii şi recomandări, toate legate de nevoia de toleranţă. Fiecare dintre acestea este relevantă şi astăzi şi fiecare dintre ele trebuie respectată în totalitate. Lumea în care trăim se confruntă cu războaie, terorism, crime împotriva umanităţii, epurare etnică, discriminarea minorităţilor şi a imigranţilor şi cu o multitudine de alte abuzuri împotriva fiinţelor umane. Globalizarea însăşi, în timp ce uneşte popoarele lumii, poate să aducă şi mai mare teamă la interiorizare. Astfel, o dată cu teribilele ameninţări la adresa vieţii şi dezvoltării planetei, creşte şi potenţialul de tensiune ce duce la intoleranţă.toleranta

În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranţa nu înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunţa la propriile convingeri, nici a face concesii în această privinţă. Ea semnifică acceptarea faptului că fiinţele umane, care se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situaţia lor, felul de exprimare, comportamente şi prin valorile lor, au dreptul de a trăi în pace şi de a fi cele care sunt.

102Toleranţa şi intoleranţa sunt în toate faptele noastre de viaţă, de la jocul din grădiniţe până la jocul marilor puteri, şi există la orice nivel: în familie, între grupuri, comunităţi, popoare sau religii. Este premiza păcii şi a dezvoltării sustenabile, iar în Ziua Internţională a Toleranţei, opinia publică este mobilizată în favoarea educaţiei pentru toleranţă. Este o ocazie de a aduce aminte şefilor de stat faptul că ei şi-au luat nişte angajamente şi că au nişte obligaţii. Nevoia imperativă de toleranţă ne este tuturor foarte clară, dar dorinţa de a o respecta trebuie să fie mai puternică. În timp ce sărbătorim Ziua Internaţională a Toleranţei, să ne aducem aminte că de mâine trebuie să ne îndeplinim obligaţia de a fi toleranţi.

În esenţă, toleranţa înseamnă respectul şi aprecierea diversităţii culturale şi a formelor ei de expresie, a opiniei contrare, a deciziilor altor oameni, grupuri, popoare sau religii. Toleranţa recunoaşte drepturile universale ale omului şi libertăţile fundamentale şi asigură supravieţuirea comunităţilor mixte în orice loc din lume.toleranta 1

În final venim cu un demn către dvs., reflectaţi la propriul comportament, în relaţiile pe care le dezvoltaţi cu cei din jur. Dacă sunteţi conştienţi de valoarea diversităţii, dacă îi respectaţi pe ceilalţi, în pofida diferenţelor care îi pot separa, dacă faceţi efortul de a accepta că alţii încearcă să submineze certitudinile, prejudecăţile, atunci cînd descoperă diferenţe!!!

Borga Feodosia

Imagine

Compendiu al jurisprudenţei Curţii Constituţionale a Republicii Moldova (1995-2017)


TĂNASE, A. ş.a. Compendiu al jurisprudenţei Curţii Constituţionale a Republicii Moldova : (1995 – 2017) / Alexandru Tănase, Rodica Secrieru, Lilia Rusu, Natalia Vîlcu-Bajurean. – Bucureşti : Wolters Kluwer, 2017. 537 p.

Continuă lectura