18 octombrie –  Ziua Europeană de luptă împotriva traficului de fiinţe umane


Din 2006, 18 octombrie a fost declarată Ziua Europeană împotriva Traficului de Persoane. Conform art. 165 al Codului penal al Republicii Moldova, traficul de fiinţe umane este recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, cu sau fără consimţământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forţate, pentru cerşetorie, în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activităţi criminale, de prelevare a organelor sau ţesuturilor, săvârşită prin:

  • a) ameninţare cu aplicarea violenţei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin confiscare a documentelor şi prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, precum şi prin ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane  atât fizice, cât şi juridice;
  • b) înşelăciune;
  • c) abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăţi sau beneficii pentru a obţine consimţământul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane.

    Traficul de persoane este sclavia zilelor noastre. Conform estimărilor, în prezent, sunt mai mulţi oameni în sclavie decât au fost vreodată în istorie. Traficul de persoane are loc în toată lumea, iar Europa nu este ferită. Mii de persoane sunt exploatate anual în diferite forme. O pondere mare din traficul de persoane îl are exploatarea sexuală.

   Forma de trafic de persoane ca număr de victime este exploatarea prin muncă forțată. Aproximativ 62% din traficul de persoane din Uniunea Europeană se face în scopul exploatării sexuale, iar locul secund e ocupat de traficul pentru muncă forţată.     Alte forme ale traficului de persoane includ obligarea la cerșetorie, obligarea la comitere de ilegalități sau prelevarea de organe.

   Pentru că fiinţele umane pot fi revândute, sclavia modernă este a doua cea mai profitabilă afacere ilegală după traficul de droguri, devansând traficul de arme. Cele mai multe victime sunt recrutate din est, din țări predispuse sărăciei.

   În Republica Moldova, în octombrie se desfăşoară Campania naţională Săptămâna de luptă împotriva traficului de fiinţe umane, , în scopul prevenirii traficului de fiinţe umane prin informarea populaţiei, în special a tinerilor, despre riscurile legate de acest fenomen cu accent pe metodele de recrutare în mediul on-line. Comunitatea antitrafic evidenţiază accesibilitatea serviciilor şi programelor de asistenţă şi protecţie dezvoltate în Republica Moldova, de care victimele şi potenţialele victime ale traficului de fiinţe umane (TFU) pot beneficia pentru reabilitarea şi reintegrarea socială. Pe parcursul acestei perioade se desfăşoară activităţi pe întreg teritoriul ţării, cu implicarea directă a Comisiilor teritoriale pentru combaterea TFU, care realizează în mod special activităţi de sensibilizare, cum ar fi distribuirea materialelor informative, de genul: pliantul „Familii fără hotare”, pliantul informativ cu liniile fierbinţi ale comunităţii antitrafic, pliantul „Protecţia copiilor” şi „Audierea copiilor victime/ martori ai infracţiunilor în condiţii speciale”, ghidul intervievatorului „Audierea în spaţii special amenajate a copiilor-victime sau martori ai infracţiunilor”, ghidul „Cum să protejăm adolescenţii de abuzul emoţional”; vizionarea/ rularea spoturilor video bazate pe mărturiile victimelor TFU.

LINIA FIERBINTE NAŢIONALĂ

0 800 77777 apel gratuit din orice localitate a Republicii Moldova

+373 22 233309 pentru apeluri de peste hotare

„Linia Verde Antitrafic” – 0 699 99 021
antitrafic@procuratura.md

Cărți:

%d1%81%d0%ba%d0%b0%d0%bd%d0%b8%d1%80%d0%be%d0%b2%d0%b0%d1%82%d1%8c10004

Cartea cuprinde  acte normative ratificate de Republica Moldova care au tangenţe cu combaterea traficul de fiinţe umane.

%d1%81%d0%ba%d0%b0%d0%bd%d0%b8%d1%80%d0%be%d0%b2%d0%b0%d1%82%d1%8c1

Prezentul  manual a fost elaborat de catre Programul de Acţiuni Speciale în vederea Combaterii Muncii Forţate din cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii. La revizuirea prezentului  manual au participat colegi din diverse Departamente ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Manualul are ca scop sporirea conştientizării asupra  fenomenului  traficului , a muncii forţate şi a sistemelor de plasare  în câmpul muncii în rândul organelor de ocrotire a normelor  de drept, a Inspectorilor muncii, a oficialilor guvernamentali, a patronatelor, a sindicatelor şi a altor entităţi. Materialul  expus în prezenta lucrare este adaptabil la diferite situaţii, categorii de participanţi şi la diferite contexte naţionale.

%d1%81%d0%ba%d0%b0%d0%bd%d0%b8%d1%80%d0%be%d0%b2%d0%b0%d1%82%d1%8c10005

Acestă lucrare descrie evoluţia istorică a fenomenului de trafic şi reglementările interne şi internaţionale ce s-au succedat în timp, scoţind în evidenţă cauzele care au generat acest fenomen şi măsurile profilactice ce se impun, prezintă cadrul legislativ existent care reglementează atribuţiile tuturor instituţiilor implicate  în activitatea de prevenire şi cadrul legislativ intern şi internaţional existent pentru o cooperare interinstituţională.

%d1%81%d0%ba%d0%b0%d0%bd%d0%b8%d1%80%d0%be%d0%b2%d0%b0%d1%82%d1%8c10001

Raportul atrage atenţia asupra victimelor traficului de fiinţe umane şi traficanţii. Raportul reafirmă urgentarea  privind adoptarea  legilor mai stricte, precum şi reformelor sociale, juridice şi economice care vor conduce potenţialii traficanţi să reconsidere traficul de fiinţe umane drept o strategie economică.

%d1%81%d0%ba%d0%b0%d0%bd%d0%b8%d1%80%d0%be%d0%b2%d0%b0%d1%82%d1%8c10009

Lucrarea reprezintă o primă abordare monografică,  în care se analizează integral dispoziţiile Noului Cod penal în materia traficului de personae. În această carte se va descoperi  o cercetare riguroasă şi original a fenomenului legat  de traficul de fiinţe umane şi a modului în care acesta este sau ar trebui să fie supus rigorilor legii penale.

%d1%81%d0%ba%d0%b0%d0%bd%d0%b8%d1%80%d0%be%d0%b2%d0%b0%d1%82%d1%8c10003

Această lucrare a fost publicată cu sprijinul Ambasadei SUA în Republica Moldova şi  Programul Naţiunilor Unite pentru dezvoltare. Conţine articole din Constituţia Republicii Moldova cu prive la traficul de fiinţe umane.

%d1%81%d0%ba%d0%b0%d0%bd%d0%b8%d1%80%d0%be%d0%b2%d0%b0%d1%82%d1%8c10010Ideea  reeditării şi reactualizării acestei publicaţii a survenit  ca urmare a evoluţiei  cadrului legislativ, apariţiei modificărilor şi completărilor  la legislaţia naţională, precum  şi elaborarea unor acte legislative speciale, inexistente pînă acum. Culegerea este structurată,într-un mod logic,în trei capitole. Această publicaţie îşi propune  să familiarizeze profesioniştii din domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, existente în Republica Moldova, dar şi înlesnirea accederii la documente internaţionale şi ale statelor din Europa-multele dintre ele ţări de destinaţie pentru victimele traficului,  originare din Moldova.

%d1%81%d0%ba%d0%b0%d0%bd%d0%b8%d1%80%d0%be%d0%b2%d0%b0%d1%82%d1%8c10006

Scopul principal al raportului este de a evalua gradul de implementare și elaborare a recomandărilor pentru a îmbunătăți politicile în viitorul apropiat, prin furnizarea factorilor de decizie, experți în domeniu, parteneri și investitori. Raportul este împărțit în 6 secțiuni, fiecare dintre acestea fiind supuse unei analize detaliate a diferitelor aspecte ale punerii în aplicare a activităților planificate.

%d1%81%d0%ba%d0%b0%d0%bd%d0%b8%d1%80%d0%be%d0%b2%d0%b0%d1%82%d1%8c10002

Este o publicaţie care a fost gîndită ca un instrument pentru formarea specialiştilor, care se ocupă cu soluţionarea  problemelor traficului de fiinţe umane.   Publicaţia este bazată pe lucrul cu documentele, pe analizarea exemplelor de cazuri în instanţe. Această publicaţie îşi propune să aducă lumină asupra sclaviei moderne.

Listă bibliografică cu articole din reviste (fulltext):

DODESCU, Nadia-Elena. Tendinţe actuale ale traficului de persoane / Nadia-Elena DODESCU // Legea şi Viaţa. – 2016. – Nr 12. – P. 39-41.

În secolul XXI, traficul de fiinţe umane a devenit o problemă de maxim interes şi dezbatere pentru guvernele statelor naţionale, organizaţiile internaţionale, dar şi pentru societatea civilă. Iniţial, incriminarea penală a activităţii de trafic s-a dovedit dificilă, din cauza asimilării ei în mod eronat cu alte fapte considerate infracţiuni, precum sclavia, munca forţată, traficul de migranţi, proxenetismul sau trecerea ilegală a frontierei. Guvernele, asociaţiile internaţionale şi organizaţiile neguvernamentale acţionează pentru eradicarea fenomenului de trafic de fiinţe umane cu diferite grade de reuşită.

DUMNEANU, Ludmila. Coraportul dintre traficul de persoane şi traficul de femei: noţiuni şi conţinut: Conferința „Integrare prin cercetare și inovare” Chișinău, Moldova, 9-10 noiembrie 2017/ Ludmila DUMNEANU, Mihai ŞTEFĂNOAIA // Integrare prin cercetare și inovare. 2017. – P. 35-38.

Raportul dintre aceşti doi termeni – „traficul de persoane” şi „traficul de femei” (în varianta engleză „trafficking in person” şi „trafficking in women”) a stârnit dezbateri aprinse chiar la nivelul ONU în legătură cu munca de elaborare a unei noi Convenţii privind combaterea crimei organizate transfrontaliere şi Protocolul adiţional privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor [1 p.16].

ENACHI, Raisa. Reflecţii de ordin teoretic şi juridic asupra infracţiunii de trafic de fiinţe umane (art.165 CP RM) / Raisa ENACHI // Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Sociale). – 2012. – Nr 3. – P. 131-134.

Într-o societate în care majoritatea oamenilor nu își caută propriile interese și câștigurile decât într-o societate în care violența de orice tip este considerată ceva normal și chiar necesar, într-o societate în care aderarea la „principiile” democrației occidentale este înainte a celui al individului ca ființă umană nu om – și găsește locul pe care ar trebui să-l ocupe în societate. Traficul de ființe umane este un fenomen global, motiv pentru care este necesar ca comunitatea internațională, pe lângă acestea, să se angajeze și statele să o rezolve.

GRIGORAŞ, Ruslan. Obiectul infracţiunii de trafic de ființe umane: Conferința „Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei” Cahul, Moldova, 7 iunie 2018 / Ruslan GRIGORAŞ // Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei Vol.1, 2018. – P. 274-277.

Fiecare infracțiune comisă este o tentativă la o anumită valoare socială apărată de legea penală. Infracțiunea dăunează valorii. Nu există crime fără un obiect de încercare în societatea umană. De aceea obiectul infracțiunii este un element absolut necesar al componenței fiecărei infracțiuni prevăzute de legea penală. Vorbind despre componența traficului de persoane (articolul 165 din Codul penal al Republicii Moldova), putem menționa următoarele. Elementul infracțiunii „Traficul de ființe umane” este plasat de legiuitor în capitolul III al părții speciale a Codului penal al Republicii Moldova – „Infracțiuni împotriva libertății, onoarei și demnității persoanei”. Este foarte important să se stabilească corect semnele obiectului direct al traficului de persoane. Ne permite să stabilim corect caracterul acelei relații sociale și să determinăm semnele specifice acestei infracțiuni. De asemenea, servește la clasificarea corectă a infracțiunii, la gradul de pericol al acesteia și la aplicarea unei pedepse corecte.

HAMÂC, Diana. Aspecte comparative ale victimelor infracțiunilor de proxenetism și de trafic de ființe umane: Conferința „Integrare prin cercetare și inovare” Chișinău, Moldova, 7-8 noiembrie 2019 / Diana HAMÂC // Integrare prin cercetare și inovare 2019. – P. 256-258.

Forme legale, măsuri de încurajare și asistență, pentru ca victimele infracțiunilor date să nu simtă acel sentiment de frică, de blamare și de constrângere, pentru a putea, liber și despicat să își solicite respectarea drepturilor și integrității atât fizice cât și morale.

JITARIUC, Vitalie. Unele particularități privind reținerea și audierea persoanelor implicate în comiterea infracțiunilor de trafic de ființe umane / Vitalie JITARIUC // Legea şi Viaţa. – 2020. – Nr 2. – P. 23-27.

Persoanele implicate în comiterea traficului de ființe umane reprezintă o condiție obligatorie a investigării acestui gen de infracțiuni. De asemenea, de foarte frecvente ori, persoanele transportate și reținute pot face parte din categoria celor care se află ilegal în țara respectivă. De aceea este necesar ca în procesul reținerii lor să manifestăm corectitudine, să nu formăm emoții negative din partea acestora în raport cu reprezentanții organelor de drept. Tactica reținerii își are propriile particularități care determină specificul investigării acestor infracțiuni. Pe categoria vizată de dosare, reținerea infractorului poate avea loc și în temeiul achiziției de control, ca de exemplu, a „procurării” serviciilor sexuale, care figurează, în acest sens, în calitate de mijloc de neutralizare a încercării bănuiților de a se eschiva de la urmărire.

JITARIUC, Vitalie. Unele reflecții asupra circumstanțelor care urmează a fi stabilite în procesul investigării infracțiunilor de trafic de ființe umane: Conferința „Rolul ştiinţei în reformarea sistemului juridic şi poilitico-administrativ”Cahul, Moldova, 10 decembrie 2019 / Vitalie JITARIUC // Rolul ştiinţei în reformarea sistemului juridic şi poilitico-administrativ Ediția 5, 2019. – P. 78-85.

Odată cu demararea epocii schimbărilor radicale au loc procese de activizare a activității infracționale, determinate de apariția unor noi fenomene socialmente-periculoase. Schimbările radicale își lasă amprenta și asupra criminalității, în a cărei structură încep să prevaleze forme organizațional-profesionale, tendințe de perfecționare și „profesionalizare” continuă, identificarea noilor modalități și mijloace de comitere și „camuflare” a infracțiunilor. Aceste procese au determinat apariția unui număr mare de infracțiuni calitativ noi, urmare a cărui fapt a apărut necesitatea elaborării unor metodologii specifice de investigare a lor. La aceste categorii de infracțiuni se atribuie și traficul de ființe umane.

JITARIUC, Vitalie. Unele particularități ale audierii victimei infracțiunii de trafic de ființe umane: Conferința „Rolul ştiinţei în reformarea sistemului juridic şi poilitico-administrativ” Cahul, Moldova, 10 decembrie 2019 / Vitalie JITARIUC // Rolul ştiinţei în reformarea sistemului juridic şi poilitico-administrativ. Ediția 4, 2019. – P. 94-98.

Traficul de ființe umane a crescut constant în timp, devenind o problemă națională și internațională. Fenomenul nu este episodic, implicând un număr mare de oameni, cunoscând conotații profunde sociale și politice, demonstrând încălcarea profundă a drepturilor fundamentale ale omului și devenind o problemă în mod constant agravantă. În acest context, este necesar să se formuleze politici coerente pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane, dar acest proces are o serie de dificultăți care rezultă, în primul rând, din lipsa de cunoaștere a dimensiunilor reale ale fenomenului datorită mobilității foarte ridicate. , mișcarea intensă a oamenilor peste granițe și, în al doilea rând, obscuritatea fenomenului, asigurată prin menținerea manifestărilor sale în contextul activităților aparent legale. În condițiile societății actuale, marea majoritate a statelor au reușit să abandoneze această practică profund inumană, chiar dacă uneori este puternic favorizată de condiții sociale obiective.

JITARIUC, Vitalie. Particularitățile aplicării cunoștințelor speciale la cercetarea infracțiunilor de trafic de ființe umane / Vitalie JITARIUC // Legea şi Viaţa. – 2019. – Nr 12. – P. 38-43.

Analiza practicii judiciare pe această categorie de dosare indică asupra faptului că lipsa cunoștințelor speciale și a aplicării lor în procesul cercetării poate avea ca efect pierderea materialului probator, imposibilitatea identificării persoanelor implicate în comiterea infracțiunilor vizate. Toate acestea, la un loc luate, își lasă amprenta negativă asupra fixării informațiilor probatorii, făcând imposibilă investigarea infracțiunilor în volum deplin. Scopul expertizelor judiciare în procesul cercetării infracțiunilor de trafic de ființe umane ține de stabilirea circumstanțelor ce dovedesc legătura înscrisurilor în ciornă ridicate cu învinuiții, legătura înregistrărilor foto sau video cu persoana victimei, a urmelor biologice de proveniență umană din locul de adăpostire sau exploatare a victimei cu persoana ei. Cercetarea complexului de urme formate în procesul comiterii faptelor de trafic de ființe umane cu aplicarea cunoștințelor speciale face posibilă stabilirea circumstanțelor necesare pentru investigarea corespunzătoare a cauzei.

JITARIUC, Vitalie. Unele reflecții privind caracteristica criminalistică a infracțiunilor de trafic de ființe umane: Conferința „Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei” Cahul, Moldova, 6 iunie 2019 / Vitalie JITARIUC // Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei Vol.6, Partea 1, 2019. – P. 121-125.

Anii 90 ai secolului XX au cunoscut o schimbare radicală în viața societății. Odată cu începutul perioadei de schimbări radicale au apărut procesele de activare a activității infracționale, determinate de răscoala unor noi fenomene periculoase din punct de vedere social. Schimbările radicale lasă, de asemenea, o amprentă asupra criminalității, în structura căreia încep să predomine formele organizațional-profesionale, tendințele de formare continuă și „profesionalizare”, identificarea unor noi modalități și mijloace de comitere și „camuflare” a infracțiunilor. Aceste procese au condus la apariția unui număr mare de infracțiuni de calitate nouă, ceea ce a dus la necesitatea dezvoltării unor metodologii specifice pentru investigarea acestora. Aceste tipuri de infracțiuni se pot referi și la traficul de persoane. Luând în considerare prevederile actelor internaționale, precum și faptul că traficul de persoane este o încălcare gravă a drepturilor omului, demnității, libertății și securității, Republica Moldova a incriminat în legislația sa această infracțiune abia în 2001.

POPA, Lilia. Precedentele Curții Europene a Drepturilor Omului privind calificarea traficului de ființe umane / Lilia POPA // Legea şi Viaţa. – 2021. – Nr 3-4. – P. 77-85.

Modificările intervenite în structura geopolitică a lumii, în cea de-a doua parte a secolului trecut, au generat o perfecţionare şi o internaţionalizare a crimei. Pentru reţelele criminale transnaţionale lumea nu are frontiere, traficul ilegal de droguri, arme, resurse naturale şi fiinţe umane reprezintă o sursă de îmbogăţire pentru infractori, insurgenţi, oficiali corupţi şi grupurile teroriste.

RAZNOVAN, Serghei. Mecanisme și instrumente juridice internaționale privind combaterea traficului de ființe umane: Conferința „Criminalitatea transfrontalieră şi transnaţională: „Chişinău, Moldova, 26 iunie 2018/ Serghei RAZNOVAN // Criminalitatea transfrontalieră şi transnaţională: 2018. – P. 407-413.

În acest articol este prezentat un studiu succint cu referire la situația actuală privind infracțiunea de trafic de ființe umane prin prisma mai multor aspecte: prevenirea, reprimarea și combaterea traficului de persoane. Impactul acestui fenomen de mare anvergură care s-a extins ca un păianjen infracțional atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Articolul descrie activitatea organizațiilor internaționale și regionale în colaborare cu Republica Moldova privind combaterea traficului de ființe umane.

RENIŢĂ, Gheorghe. Confiscarea în cauzele de trafic de ființe umane și proxenetism: Conferința „Realităţi şi perspective ale învăţământului juridic national „Chişinău, Moldova, 1-2 octombrie 2019 / Gheorghe RENIŢĂ // Realităţi şi perspective ale învăţământului juridic naţional: Vol.2, 2019. – P. 340-352.

Confiscarea în dosarul penal ar putea viza bunuri mobile și / sau imobile. În același timp, confiscarea bunurilor trebuie considerată o interferență cu drepturile de proprietate, însă drepturile de proprietate nu sunt absolute, ci relative. Poate fi supus limitărilor, care trebuie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim și să fie proporțional cu scopul urmărit. Prin urmare, prin echilibrarea, pe de o parte, a dreptului de proprietate și, pe de altă parte, imperativul prevenirii și combaterii infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism, de regulă, primul trebuie să cedeze în fața celui din urmă.

RUSU, Vitalie. Particularități privind dispunerea și efectuarea constatărilor și a expertizelor medico-legale în procesul cercetării infracțiunilor de trafic de ființe umane: Conferința „Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei” Cahul, Moldova, 7 iunie 2018 / Vitalie RUSU, Vitalie JITARIUC // Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei Vol.1, 2018. – P. 213-218.

Traficul de ființe umane a crescut constant în timp, devenind o problemă națională și internațională. Fenomenul nu este episodic, implicând un număr mare de oameni, cunoscând conotații profunde sociale și politice, demonstrând încălcarea profundă a drepturilor fundamentale ale omului și devenind o problemă în mod constant agravantă. În acest context, este necesar să se formuleze politici coerente pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane, dar acest proces are o serie de dificultăți care rezultă, în primul rând, din lipsa de cunoaștere a dimensiunilor reale ale fenomenului datorită mobilității foarte ridicate. , mișcarea intensă a oamenilor peste granițe și, în al doilea rând, obscuritatea fenomenului, asigurată prin menținerea manifestărilor sale în contextul activităților aparent legale. În condițiile societății actuale, marea majoritate a statelor au reușit să abandoneze această practică profund inumană, chiar dacă uneori este puternic favorizată de condiții sociale obiective.

ŞIMAN, Augustina. Combaterea fenomenului traficului  de ființe umane în Uniunea Europeană: Conferința „Integrare prin cercetare și inovare „Vol.2, Chișinău, Moldova, 28-29 septembrie 2016/ Augustina ŞIMAN // Integrare prin cercetare și inovare. Vol.2, 2016. – P. 132-136.

În prezent, traficul de fiinţe umane în UE este considerat a fi una dintre cele mai profitabile afaceri ilegale graţie faptului că o persoană, spre deosebire de droguri bunăoară, poate fi revândută.

TĂNASE, Alexandru. Cadrul juridic naţional şi internaţional legat de aplicarea răspunderii pentru infracţiunea de trafic de fiinţe umane, prevăzută la art.165 CP RM / Alexandru TĂNASE // Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Sociale). – 2010. – Nr 8. – P. 134-146.

În articol, autorul arată că, în comparație cu definiția „traficului de persoane” prevăzută de art.165 PC RM, aceeași definiție prevăzută la art.2 din Legea nr.241 / 2005 este trunchiată și aproximativă. Se demonstrează că sancțiunile, prevăzute la alin. (1) art.31 din Legea nr.241 / 2005, nu sunt de tip preventiv, ci punitive. De asemenea, autorul vine cu argumente care să susțină ideea că Legea nr.241 / 2005 ar trebui să aibă statutul de lege de completare extra-penală și să nu conțină elemente ale unei legi penale speciale. Se arată că prevederile de prevenire și combatere a traficului de ființe umane stipulate în documentele internaționale corespunzătoare nu sunt auto-executorii și pentru aplicare directă. Standardele dreptului internațional în prevenirea și combaterea traficului de persoane trebuie să treacă printr-un proces de transformare în sistemul juridic național al Republicii Moldova, constând în adoptarea normelor juridice corespunzătoare, inclusiv a celor penale. În mod similar, se concluzionează că există unele discrepanțe de tip terminologic între prevederile art.165 PC RM și articolul 2 din Legea nr.241 / 2005, pe de o parte, și art.3 din Protocolul din 15.11.2000 privind pe de altă parte, prevenirea, reprimarea și pedepsirea actelor de trafic de persoane, în special a femeilor și copiilor. În principiu, articolul 5 din protocol permite o astfel de abatere, sub rezerva conceptelor fundamentale ale sistemului juridic al statului semnatar.

TĂNASE, Alexandru. Circumstanţele agravante ale infracţiunii de trafic de fiinţe umane / Alexandru TĂNASE // Revista Naţională de Drept. – 2011. – Nr 1. – P. 26-35.

Stipularea de la lit.a) alin. (2) din art.165 PC RM ar trebui exclusă. De asemenea, s-a demonstrat că este inacceptabil ca, în cazul finalizării parțiale a intenției de trafic a două sau mai multe persoane, calificarea să fie următoarea: alin. (1) art.165 și art.27 și lit.b) alin. (2) art.165 PC RM. Se arată că, circumstanța agravantă care trebuie aplicată în conformitate cu lit.c) alin. (2) art.165 PC RM, contravenientul poate admite chiar că victima este o femeie însărcinată. Se subliniază că, în aplicarea responsabilității prevăzute la lit.d) alin. (2) art.165 PC RM, este suficient ca, dintre toate persoanele care iau parte la săvârșirea infracțiunii, cel puțin una să înțeleagă semnele subiectului infracțiunii. Se concluzionează că legiuitorul și-a rezervat faptelor prevăzute de art.327 și 328 PC RM rolul părților unui întreg, care se reflectă în lit.e) alin. (2) art.165 PC RM. Se susține că art.151 PC RM se va aplica numai în cazul în care violența, aplicată în contextul traficului de persoane, se materializează ca o baterie gravă deliberată sau un prejudiciu asupra sănătății. Nu va fi necesar să rețină la calificare art.165 PC RM.

TĂNASE, Alexandru. Latura subiectivă a infracţiunii de trafic de fiinţe umane / Alexandru TĂNASE // Revista Naţională de Drept. – 2011. – Nr 2. – P. 10-22.

Analiza făcută în articol concluzionează că singura intenție directă, nu cea indirectă, reflectă atitudinea infractorului față de prejudiciul prevăzut de art.165 PC RM. Se afirmă că nu numai motivul material poate fi considerat drept motiv al infracțiunii prevăzute la art.165 PC RM. Celelalte motive ale acestei infracțiuni ar putea fi: efortul de a satisface nevoile sexuale; eforturile de a facilita săvârșirea unor infracțiuni; motive extreme; motivul salvării vieții celui apropiat; efortul de a face victima șantajată; motive sadice etc. Se arată că, în sensul art.165 PC RM, exploatarea sexuală implică înrobirea sexuală a victimei, cerându-i să furnizeze pe testamentul infractorului unele activități sexuale.

TĂNASE, Alexandru. Latura obiectivă a infracţiunii de trafic de fiinţe umane (art.165 C.pen. RM) / Alexandru TĂNASE // Revista Naţională de Drept. – 2010. – Nr 11. – P. 18-33.

În acest studiu se indică faptul că structura laturii obiective a infracțiunii la subiect include nu una, ci două acțiuni: acțiunea principală și acțiunea adiacentă (susținere). Sunt definite conceptele care desemnează metodele celor două acțiuni. Se susține că, în scopul stipulărilor de la lit. a) alin. (1) art.165 PC RM, bateria ușoară deliberată și rănirea sănătății nu sunt acoperite de termenul „violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea victimei”. Se arată că, în scopul prevăzut de lit. a) alin. (1) art.165 PC RM, răpirea victimei (ca confiscare de documente și deținere în servitute) trebuie înțeleasă ca o metodă independentă a acțiunii adiacente a traficului de persoane. Se dezvăluie că, după cum se stipulează la lit. a) alin. (1) art.165 PC RM, amenințarea victimei cu privire la divulgarea informațiilor confidențiale familiei sale sau altora, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, nu înseamnă neapărat divulgarea corectă. De asemenea, se concluzionează că, prejudiciul asupra principalului obiect juridic al infracțiunii – pentru relațiile sociale privind libertatea fizică a persoanei – este esențial pentru finalizarea infracțiunii prevăzute de art.165 PC RM.

TĂNASE, Alexandru. Subiectul infracţiunii de trafic de fiinţe umane / Alexandru TĂNASE // Revista Naţională de Drept. – 2011. – Nr 3. – P. 28-33.

Analiza făcută în prezentul articol concluzionează că este posibil ca o persoană să comită infracțiunea de trafic de persoane. Răspunderea prevăzută la art.165 (cu excepția lit.d) alin. (2)) PC RM poate fi aplicată numai atunci când o singură persoană a efectuat recrutarea, transportul și acoperirea victimei, dacă influența victimei necesită una dintre modalitatea traficului de persoane. Acumularea de către aceeași persoană a două sau mai multe prezențe ca participant la infracțiune poate fi luată în considerare la individualizarea pedepsei. Cu toate acestea, într-un astfel de caz, datorită caracterului unitar al infracțiunii, se poate argumenta că acumularea de prezențe diferite ca participant la infracțiune are ca efect pluralitatea infracțiunii. Răspunderea persoanei juridice în temeiul art.165 PC RM poate fi aplicată atunci când persoanele cu decizii, reprezentând structurile sale și apelând la atribuțiile lor, comit trafic de persoane. Într-un astfel de caz, persoana juridică își asumă răspunderea penală directă, în ceea ce privește infracțiunea. Într-un alt caz, răspunderea penală a persoanei juridice conform art.165 PC RM are un caracter substitutiv, ca și pentru infracțiunea altcuiva. Acest lucru este atestat atunci când simplii funcționari din cadrul persoanei juridice, prin îndeplinirea atribuțiilor lor, comit o infracțiune.

VOZIAN, Roman. Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi protecţia victimelor acestuia / Roman VOZIAN // Anale ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAIRM: ştiinţe juridice. – 2013. – Nr 1. – P. 117-121.

Cât de straniu n-ar părea dar sclavia şi robia încă persistă în secolul nostru. Milioane de oameni din întreaga lume suferă aflându-se în condiţii de sclavie, fiind forţaţi să muncească sau fiind exploataţi sexual, şi neavând posibilitatea de a evada. Traficul de fiinţe umane este una dintre cele mai mari provocări ale drepturilor omului din timpurile noastre, şi este “partea cea mai joasă a globalizării”. Fenomenul de tranziţie afectează nu numai nivelului de trai. El produce şi alte efecte adverse care sunt observate treptat. Republica Moldova, trebuie să recunoască faptul că perioada post-totalitară este însoţită de un dezastru absolut în toate sferele vieţii. În aceste condiţii nenaturale, unul dintre grupările sociale cele mai defavorizate sunt femeile, deoarece ele sunt principala ţintă ai catastrofei sociale.

ZOSIM, Alexandru. Lacunele legislaţiei penale a Republicii Moldova referitoare la incriminarea traficului de fiinţe umane / Alexandru ZOSIM // Anale ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAIRM: ştiinţe juridice. – 2018. – Nr 1. – P. 48-51.

Articolul are ca obiect de cercetare traficul de fiinţe umane. Autorul analizează definiţia legislativă a traficului de fiinţe umane în Republica Moldova şi propune un text nou al acestei norme penale.

 Legislație:

 Lege nr. 241 din 20.10.2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane

Lege nr. 17 din 17.02.2005 pentru ratificarea Protocolului privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate

Hotărîre nr. 948 din 07.08.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor – victim ale traficului de fiinţe umane, a persoanelor aflate în situație de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi

Protocol nr. 399 din 15.11.2000 privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la convenţia naţiunilor unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate

Cod nr. 985 din 18.04.2002 CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA

6 comentarii

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.