215 ani de la nașterea judecătorului și fabulistului Alecu Donici (19.01.1806 – 21.01.1865)


Fabula este un alt mod de ”a spune” dreptul și morala – Dire le droit, faire justice

În ceea ce privește fabula, aparent gen literar minor, deplâns de Paul Valéry ca fiind doar obiect de contemplație istorică, intersecția culturii juridice cu spiritul sapiențial, moral și literar al poporului se mărește considerabil; atât de mult, încât devine reper științific prețios în emergenta etnologie juridică înfrățită cu sociologia juridică, cu antropologia juridică și cu folclorul juridic . În modul cel mai serios, chiar dacă, nu-i așa, cu arme hazlii și caricaturizante, cu spirit șăgalnic și isteț, fabula decriptează propensiunea unui popor pentru adevăr și justiție sau, dimpotrivă, fatalism gregar față de viciile ce corup psihologic și moral națiunea. Rolul ei este didactic. Tinerii juriști ar deveni înnobilați științific și cultural dacă ar prelua cazuistica, ”spețele”, din fabule… Sau dacă, maeștrii lor i-ar ghida către asocierea sobrei cazuistici cu spiritul ghiduș și fabulatoriu al judecătorului sapient…

Prof. dr. Valerius M. Ciucă

1806 Potrivit unui act eliberat la 4 iunie 1818, Alecu Donici a fost botezat la 19 ianuarie 1806. Era primul copil din cei patru baieti ai clucerului Dimitrie Donici si ai Elenei. Nas a fost Iancu Lambrino, unchiul dupa mama.415992

1819 La 20 februarie impreuna cu fratele sau Petrache (1808-1872) este inscris la Liceul de cadeti nr. 1 din Sankt-Petersburg, unde s-a aflat pana la terminarea studiilor in 1825.

1825- 1826 La 28 aprilie cu gradul de sublocotenent e trimis in regimentul Ekaterinburg, in sudul Basarabiei.

1829-1830  A. Donici participa la combaterea epidemiei de ciuma in Basarabia, fiind membru al comisiei de la Ciuciuleni, organizata in acest scop.

1831  La 7 iulie este ales asesor din partea nobilimii in judecatoria regionala a constiintei, pe termen de 3 ani.

1835  In revista moscovita “Teleskop” apare articolul lui A. Hajdeu „Literati basarabeni”, in care A. Donici este prezentat ca traducator talentat al fabulelor lui I. Kralov si al poemului „Tiganii” de A. Puskin. Spre sfarsitul acelui an, probabil in decembrie, se stabileste  in Principatul Moldovei. Se casatoreste cu Maria, fiica lui Costache Rosseti-Balanescu, care a decedat la scurta vreme, lasandu-i doi copii.

1837 La Bucuresti se tipareste, in editie aparte, poemul „Tiganii” de A. Puskin in traducerea lui Donici, din care unele fragmente aveau sa fie reproduse in crestomatia alcatuita de Iacob Ghinculov, „Adunare de scrieri si traduceri, in proza si in versuri, pentru exerciții in limba valaho-moldava”.

1840 Apare „Fabule”, cartea I, Iași, la Cantora “Daciei literare”.

1841 Se căsătorește cu Profira, fiica vornicului Scarlat Krupenski. Aceasta îi va naște 10 copii.

1842 Apare „Fabule”, cartea I, ed. a 2-a si „Fabule”, cartea a II-a, Iași, la Cantora “Foaiei sătești”.

1850  La 18 mai este numit prezident al Judecătoriei ținutului Neamț. La 25 septembrie e avansat la postul de membru al Curții de Apel, începându-si activitatea in aceasta calitate la 1 noiembrie din acel an.

1851 In august A. Donici e numit prin ofis domnesc, de către Grigore Ghica, prezident al Divanului de Întărituri.

1852 La 22 ianuarie este ales membru al Divanului obștesc, rămânând totodată prezident al Divanului de Întărituri. Prin ofis domnesc A. Donici, alături de Gr. Cuza, A. Panu si M. Kogălniceanu, este numit intr-o comisie însărcinata cu tipărirea Hronicului romanilor de Gheorghe Șincai.

1855 Iulie-august călătorește la Paris, pentru a-si aranja doi copii la studii si a-si căuta de sănătate.

1855 La 29 decembrie împreună cu C. Negruzzi si Gh. Asachi este ales membru al Comitetului Teatral, care recomanda piese pentru a fi montate de Teatrul National.

1856 A. Donici, împreună cu M. Kogălniceanu, C. Hurmuzachi, T. Laurian, Gh. Asachi, G. Săulescu, T. Codrescu si D. Bojinca, este numit intr-o comisie pentru cercetarea autenticității unui Fragment istoric, publicat de G. Boldur-Costachi.

1857 In “Calendar pentru poporul romanesc” (Brașov) se publica fabula „Turma si câinele”, reprodusa in “Foaie pentru minte, inima si literatura“; in “Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1857” (Iași) se publica fabula „Frunzele si rădăcina” si poezia „Stelele”; in ziarul “Buciumul” — poezia „La Buciumul”, in “Opiniunea” — fabula „Presura”.

1858 Din acest an datează un manuscris îngrijit de fabulist: „Fabule”. Ediție completa a lui Alecu Donici.

1860 In februarie este ales deputat pentru Adunarea electiva a Moldovei din partea districtului Neamț. In martie-aprilie împreună cu C. Negruzzi si alți deputați semnează un Proiect pentru organizarea teatrelor.

1862 La 7 martie prin decret princiar A. Donici este numit procuror de secție la Curtea de Casațiune.

1865 A. Donici se stinge din viață la Piatra-Neamț. C. Negruzzi publica in “Trompeta Carpaților” de la 25 aprilie/7 mai 1865 un articol-necrolog in legătură cu moartea prietenului sau.

Surse:

  • Alecu Donici. Fabule; Textele din aceasta antologie sunt reproduse dupa: Al Donici, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, colectia „Biblioteca pentru toti” (Bucuresti 1956), editie ingrijita de Valeriu Ciobanu. Culegerea de fata include cele doua volume ale editiei de Fabule (Iasi 1842), ultima aparuta in timpul vietii autorului, precum si fabule raspandite prin publicatii periodice.” Pline de un continut bogat, legate de epoca in care au fost scrise, fabulele lui Donici au calitatea de a fi de o vie actualitate. Oricare din ele, iti sugereaza, aproape fara sa vrei, comparatii, asemanari cu multe din starile de lucruri care au mai dainuit pana nu de mult la noi … Donici stigmatizeaza viciile marilor boieri, aviditatea lor, cruzimea si lasitatea lor. Fabulele lui zugravesc cu plasticitate, cu accentuata forta de demascare, justitia nedreapta, de clasa, bunul plac al carmuitorilor si lacomia de bani a functionarilor de toate gradele, de la cei mici pana la cei mari”. (Emil Bogdan)

Un comentariu

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.