20 februarie – Ziua mondială a justiţiei sociale


„Justiția socială e o condiție pentru supraviețuire în Moldova” Iurie Muntean

Termenul de justiţie socială, inventat de către preotul Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. În esenţă, ea se referă la conceptul că toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi și oportunități economice, politice și sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi repectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia.
La bază, justiţia socială este fundamentată în principal pe religie. Iudaismul, creştinismul, hinduismul, Islamul – toate aceste mişcări religioase conţin elemente care se regăsesc cadrul justiţiei sociale. De aceea, timp de mult timp, justiţia sociala a făcut parte din învăţaturile religioase. Desprinderea sa de religie şi transformarea sa într-un concept laic a avut loc în partea a doua a secolului XX, şi i se datorează filosofului John Rawls. Rawls, prin lucrările sale „Teoria justiţiei” şi „Liberalismul politic”, a mărit considerabil popularitatea acestui concept. Conform lui Rawls, o societate este justă dacă respectă trei principii: primul este garantarea libertăţilor fundamentale pentru toţi membrii societăţii, al doilea este egalitatea de şanse pentru toţi cetăţenii, iar al treilea este păstrarea acelor inegalităţi care pot fi în profitul celor defavorizaţi. Justiţia socială a dat naştere la diverse mişcări cu caracter social, cum ar fi de exemplu mişcarea pentru justiţie socială în domeniul asigurării serviciilor medicale, care are ca obiect asigurarea accesului la îngrijiri medicale la prețuri accesibile. Primul deceniu al secolului XXI s-a dovedit a fi unul propice pentru răspândirea conceptului de justiţie socială.

În anul 2007, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decretat data de 20 februarie ca fiind Ziua Mondială a Justiţiei Sociale, iar în 2008, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat Declaraţia OIM, privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă. Conform acesteia, toate statele membre ale Organizaţiei trebuie să pună în practică politicile fondate pe obiectivele strategice ale OIM (ocupare, protecţie socială, dialog social şi dreptul la muncă), punând accentul pe o abordare globală şi integrată a acestora.
Justiţia socială a fost, este şi va continua să fie un factor important de influenţare a politicilor publice din toată lumea.

Justiţia Socială. Jurnal De Cercetare Anticorupție. 65, Mar. 2013

Protecția  socială își găsește consacrare pentru prima dată la nivel internațional în art. 22 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, garantând oricărei persoane dreptul la securitate socială. Ulterior acest drept și-a găsit reglementare în art.9 din Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale, Convenția OIM nr. 102/1952 cu privire la securitatea socială, carta Socială Europeană, Codul european de securitate socială, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 43, 44, 47 din Constituția Republicii Moldova.

Consttituția Republicii Moldova. Articolul 47. Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.

În Republica Moldova acestă zi  se serbează din anul 2016. Iniţiativa aparţine Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în Republica Moldova. Marcarea acestui eveniment vine să sprijine eforturile comunității internaționale și naționale în eradicarea sărăciei, promovarea ocupării depline și a muncii decente, egalitate de gen și accesul la bunăstarea socială și justiție pentru toți.

Moldova a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea economică și socială în ultimii douăzeci de ani. Totodată, persistă inegalități majore în societate, cu un decalaj tot mai mare între zonele urbane și rurale în ceea ce privește sărăcia, locurile de muncă și accesul la serviciile de bază. Depășirea acestor provocări complexe de dezvoltare necesită abordări integrate, holistice și specifice. Familia ONU este ferm angajată pentru a avansa în continuare agenda justiţiei sociale.

Pentru Organizația Națiunilor Unite, aspirațiile pentru justiție socială pentru fiecare sunt în centrul misiunii sale globale de a promova dezvoltarea și demnitatea umană. Adoptarea de Organizația Internațională a Muncii a Declarației privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă este doar un exemplu recent al angajamentului sistemului ONU pentru justiție socială. Declarația se concentrează pe garantarea rezultatelor echitabile pentru toți, prin ocuparea forței de muncă, protecție socială, dialog social, și a principiilor fundamentale și a drepturilor la locul de muncă.

Cu acest prilej, Biblioteca Publică de Drept vă propune o gamă largă de literatură în domeniul justiției.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.