Alexandru BOLDUR – jurist, istoric, publicist, profesor – Fii informat la Biblioteca publică de drept

(09.03.1886 – 18.10.1982)

„Orice istoric trebuie să fie în mare măsură un gânditor. El trebuie să aibă concepție proprie asupra vieții omenești și a destinului omenirii”.
Alexandru Boldur

Expoziție virtuală

Alexandru V. Boldur este unul din cei mai de vază istorici români basarabeni, interesul ştiinţific al căruia s-a concentrat asupra studierii trecutului Basarabiei şi s-a materializat printr-o serie de contribuții deosebit de valoroase privind „vitregita” provincie dintre Prut și Nistru.

Alexandru Boldur (1886-1982) a fost licențiat în istorie, drept și arheologie. A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău; licențiat în drept în anul 1910 la Universitatea din Petersburg, apoi a urmat studii la Institutul de Arheologie din acelaşi oraş. În 1911 devine asistent universitar la Facultatea de Drept a Universităţii din Petersburg, din 1917 conferențiar universitar la istoria dreptului; în 1921 – profesor de drept la Universitatea din Sevastopol. În Basarabia revine în 1927, de la Paris, ocupând postul de conferențiar la disciplina Istoria Românilor la Facultatea de Teologie din Chișinău a Universității din Iași. În 1938, se stabilește la Iași, unde în anii 1943-1946 ocupă funcţia de director al Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol”. Forțat să demisioneze, s-a pensionat, iar în 1960 pensia i-a fost suspendată, pe motiv că ar fi colaborat cu legionarii. Ulterior, a fost persecutat de Securitate, lucru pe care avea să-l mărturisească în memoriile sale, iar munca sa era îngreunată de acest fapt.

În cei 80 de ani de activitate ştiinţifică, istoricul Alexandru Boldur a scris peste o sută de monografii, studii şi tratate istorice. Aria cercetărilor istoricului basarabean este foarte largă. De la Istoria Basarabiei, în două volume, pînă la o preţioasă lucrare Muzica în Basarabia, editată în 1940. Între aceste două coordonate încap toate lucrările de istorie de felul: Istoria relaţiilor ruso-române politice 1928), Un an de luptă pentru binele poporului (1929), Imperialismul rusesc în Balcani, sau cărţile, ce varsă lumină peste dreptul istoric şi internaţional al Basarabiei, cum ar fi Statutul internaţional al Basarabiei (1938), Societatea naţiunilor şi ştiinţa dreptului internaţional (1927), Dreptul social al Basarabiei. Schiţă istorică (1932). Ori cele care elucidează probleme specifice filozofiei: Unirea. Analiza psihologică a evenimentelor 1918-1928 (Chişinău, 1928).

Opera ştiinţifică a lu Alexandru BOLDUR este importantă pentru cercetarea actuală, lucrările lui constituind puncte de plecare pentru noi demersuri științifice.

Opera

Boldour, Alexandre. La Bessarabie et les relations russo-roumaines (la question bessarabienne et le droit international). – Paris: J. Gamber, 1927. – 410 p.
Istoria relațiunilor ruso-române politice. – Chișinău, 1928;
Autonomia Basarabiei sub stăpânirea rusească: în 1812-1828: studiu, Chişinău: Tipografia Eparhială Cartea Românească, 1929;
Unirea – analiza psihologică a evenimentelor 1918-1928. – Chișinău: Dreptatea, 1928. – 16 p;
Statutul internațional al Basarabiei, 1938;
Muzica în Basarabia, 1940;
Contribuţii la studiul istoriei Românilor: Istoria Basarabiei. Volumul 3: Sub dominaţia rusească: (1812-1918): Politica. Ideologia. Administraţia, Chişinău: Tipografia „Tiparul Moldovenesc”, 1940;
Românii şi strămoşii lor in Istoria Transnistriei. – Ediție românească, rev. și adăug. – Iași: Tipogr. „Liga Culturală”, 1943. – 74.p.
Istoria Basarabiei: contribuţii la studiul istoriei Românilor. Volumul 1: Epocile vechi: (până la sec. XVII), Chişinău: Tipografia Dreptatea, 1937;
Basarabia românească. – București : „Carpați”, 1943. – 188 p.;
Istoria Basarabiei — București, Editura Victor Frunză, 1992;
Ștefan cel Mare, voievod al Moldovei, Madrid, 1970;
Expediția de la Prut din 1711. În: „Studii şi cercetări istorice”, XIX, 1946, p. 47-86; (inclusă în Istoria Basarabiei, vol. 1), Editura TIMPUL, Chișinău, 2015;

Omagii:

Dreptul local al Basarabiei în timpul administrării țariste reflectat în opera lui Alexandru Boldur / Lungu Polina // Buletinul ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. Seria „Stiinte Sociale”. – 2020. – Nr 1 (11);

Istoria dreptului local basarabean reprezintă pentru Alexadru Boldur una dintre direcțiile sale de cercetare realizată în baza colecțiilor de legi, a documentelor de arhivă, a literaturii de specialitate în care, de altfel, se prezintă și opinia autorilor ruși. Istoricul Alexandru Boldur, prin opera sa, demonstrează faptul că sistemul administrativ al Basarabiei în timpul ocupaţiei ţariste și aplicarea normelor de drept. În ideea de a aborda subiectul propus din perspectiva cercetătorului Alexandru Boldur, am utilizat metoda comparativ-istorică, metoda retrospectivă, analiza şi sinteza cantitativă. Rezultatele obținute pot servi drept pistă de cercetare mult mai aprofundată a modelului de administrare al Basarabiei în perioada enunțată, valorificând în continuare opera lui Alexandru Boldur.

130 de ani de la nașterea lui Alexandru V. Boldur – cercetător al istoriei Basarabiei în context românesc și european / Dragnev Demir // Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”. – 2016. – Nr 2 (41),

In articol se aduce un omagiu renumitului istoric, jurist, publicist și profesor universitar Alexandru V. Boldur (25.II.1886 – 18.X.1982), originar din Chișinău, cu prilejul aniversării a 130 de ani de la naștere. A absolvit Universitatea din St. Petersburg, Facultatea de Drept (1910), a activat in invățămantul superior din St. Petersburg (1916–1918), de la Sevastopol (1918–1921), Chișinău (Facultatea de Teologie, 1927–1938), Universitatea din Iași (1938-1947). A fost director al Institutului „A. D. Xenopol” de la Iași (1943–1947). Opera sa, in cea mai mare măsură consacrată istoriei Basarabiei, se distinge prin tratarea istoriei regionale in contextul general al istoriei romanilor și al celei europene. Savantul a argumentat caracterul romanesc al Basarabiei sub dominația Imperiului Rus (1812–1917), a expus evoluția provinciei in perioada interbelică (1918–1940) și anexarea ei de către URSS in anul 1940, a editat la Madrid (1970) o monografie despre domnia lui Ștefan cel Mare, a publicat studii și articole publicistice.

Alexandru V. Boldur – atitudini / Opriş Ioan // Tyragetia. Serie nouă. – 2017. – 2017. – Nr 2 (26);

Arhivele păstrează în tezaurul lor astfel de mărturii, elocvente și convingătoare. Să luăm așadar un caz, deloc simplu și nici frecvent, dar plin de semnifi cații: două intervenții, una la autoritățile administrației bucureștene, făcută prin ziarul „România liberă”, iar alta cu prilejul unui necrolog pentru istoricul Alexandru Gonța. Ambele-i aparțin lui
Alexandru Boldur, un istoric basarabean care s-a remarcat prin erudiție și consecvență lucrând ca universitar în importante centre: Sankt Petersburg, Sevastopol, Moscova, Chișinău și Iași. În acest important loc, la Universitatea ieșeană a revenit în 1927, devenind profesor la Facultatea de Teologie de la Chișinău – fi lială a Universității ieșene – apoi profesor angajat (1932) și titular (1937), titular al catedrei de istoria românilor, iar între 1943 și 1946, director al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”.

Implicarea lui Alexandru Boldur in mișcarea național-revoluționară din Basarabia in 1917-1918 / Negrei Ion. – Revista de Istorie a Moldovei. – 2016. – Nr 2 (106);

În cartea de memorii „Viața mea. Lumini și umbre”, apărută în 2006, dar scrisă, evident, cu mult timp înainte, când autorul era în viață (a decedat în 1982), Alexandru Boldur fixează viața și activitatea sa la hotarul a două lumi: „Mi-a fost hărăzit să trăiesc între două epoci, una muribundă și cealaltă, nouă, născândă”. Indiscutabil, linia de demarcație dintre cele două epoci în viața sa a fost revoluția rusă din 1917, eveniment ce a determinat nu doar soarta istoricului, pe care îl comemorăm, ci a schimbat temeinic, dar și dramatic, viața a câtorva generații, la nivel numeric a câtorva sute de milioane de oameni, din spațiul rusesc devenit foarte curând sovietic.

Istoricul Alexandru Boldur și contemporaneitatea / Lungu Polina // Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei. – Vol.II. – Cahul, 2017;

Prezența operei lui Al. Boldur în circuitul științific, cunoașterea personalității, vieții și activității sale denotă o preocupare a cercetătorilor și istoricilor contemporani. Iar dacă istoricul și juristul basarabean a considerat necesar a lăsa drept patrimoniu opera sa, atunci noi ne propunem să o valorificăm la justa ei valoare și să apreciem efortul depus în numele poporului român. Făcând o retrospectivă, avem convingerea că puterea de muncă, responsabilitatea, modestia și atașamentul pentru ceea ce este sacru pot fi cultivate astăzi făcând referință la personalitatea lui Al. Boldur, Omul, care, cu o imensă dăruire de sine, a știut să facă cunoscută omenirii adevărata istorie a poporului de pe
ambele maluri ale Prutului.

Teoria plebiscitului în viziunea istoricului şi juristului Alexandru V. Boldur / Enciu Nicolae // Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”. – 2016. – Nr 2 (41);

Prezentul articol constituie o expunere a viziunii istoricului şi juristului Alexandru V. Boldur asupra teoriei plebiscitului, cu aplicare particulară la posibilităţile acesteia de soluţionare a chestiunii basarabene. In opinia marelui intelectual roman de origine basarabeană, o eventuală organizare a plebiscitului in Basarabia după semnarea Tratatului de la Paris din 28 octombrie 1920 ar fi fost nu numai iraţională, ci şi plină de pericole, deoarece nu ar fi făcut altceva decat să provoace o reinnoire a luptei şi creşterea unei agitaţii ostile faţă de ordinea deja instituită. Mult mai importantă, in opinia lui Alexandru V. Boldur, era definirea exactă, in actele juridice europene şi internaţionale, a naturii consecinţelor la care puteau conduce violarea statu quo-ului Basarabiei de către Rusia Sovietică. Altfel spus, aşa cum in joc erau puse interesele europene de securitate, statele europene trebuiau să garanteze neapărat inviolabilitatea Basarabiei, aplicand in mod ferm principiul garanţiilor.

Cu privire la ascensiunea profesională academică a istoricului basarabean Alexandru V. Boldur / Chiciuc Ludmila. – Revista de Istorie a Moldovei. – 2016. – Nr 2 (106);

Alexandru V. Boldur, savantul și profesorul dedicat până la refuz meseriei sale, a avut de înfruntat nu puține obstacole în calea afirmării sale profesionale atât pe segmentul științific cât și pe cel didactic. Un șir de episoade din viața și activitatea ilustrului savant și profesor universitar, tăinuite în documentele de arhivă, stau mărturie a corectitudinii, nonconformismului și intransigenței distinsului istoric, dar și a subiectivismului unor persoane, pe care destinul i le-a adus în cale și de resortul cărora era să contribuie la ascensiunea profesională academică și științifică a istoricului.

Alexandru Boldur colportând valorile spiritual-naţionale / Troianowski Lidia // Magazin bibliologic. – 2011. – Nr 1-2;

Plonjând în orizontul imaginii culturii naţionale a secolului trecut, remarcăm o pleiadă de personalităţi excepţionale ce prin modul de activitate au lăsat urme adânci în istoria și spiritualitatea ţării, rămânând adevăraţi fi i ai neamului, indiferent de situaţii, circumstanţe, orientându-și în permanenţă tribulaţiile în consonanţă cu problemele timpului, dovedind erudiţie, atașament profund faţă de aspiraţiile și idealurile neamului. Indubitabil, secolul trecut a fost extrem de generos cu noi, deoarece pune în valoare prestigioase fi guri: C. Stere, O. Ghibu, V. Ţepordei, I. Inculeţ, Șt. Ciobanu etc., dintre care se evidenţiază în special Al. Boldur, profesor, publicist, istoric, ce pe parcursul întregii activităţi ne-a oferit probe veritabile de perfecţiune spirituală, erudiţie etalată în mai mult de o sută de lucrări: tratate, studii, monografi i istorice, articole de sinteză și analitice etc.

„Istoria muzicii basarabene” în sintezele lui Alexandru Boldur / Ghilaş Victor // Arta. – 2017. – Nr 2;

Subiectul prezentului studiu se axează pe analiza panoramică a lucrării lui Alexandru Boldur „Muzica în Basarabia. Schiţă istorică”, evidenţiind şi comentând trecutul muzical din stânga Prutului în perioada anilor 1812–1940, observat de autor, dar insuficient cunoscut şi nemeritat eludat în preocupările cercetătorilor. Pe parcurs, sunt evaluate, precizate şi completate anumite date, informaţii cu caracter istoric, sunt detaliate elementele vieţii muzicale din provincie, înscrise în paginile studiului, precum şi componenta estetică a fenomenului muzical basarabean, văzut prin prisma evenimentelor, creaţiilor şi personalităţilor care au reprezentat-o. De asemenea, sunt detaliate şi decantate unele coordonate ale învăţământului artistic, ţinuta profesională a acestuia, care a contribuit la evoluţia muzicii basarabene pe o linie ascendentă. Deşi profunzimea abordării fenomenului artistico-sonor poartă, mai degrabă, amprenta unor pagini de istoriografie muzicală, subliniem faptul că lucrarea analizată reprezintă, în fond, esenţa unui studiu de documentare şi, în acelaşi timp, a unui instrument de cunoaştere a muzicii în spaţiul de referinţă, din care se intrevede sau întrevede? forţa acestei componente a vieţii spirituale în păstrarea identităţii culturale a locuitorilor dintre Prut şi Nistru, a celei etnice în primul rând. Semnificând apariţia unui studiu de consemnare şi promovare a manifestărilor muzicale, demersul lui A. Boldur denotă, în acelaşi timp, procesul iniţierii preocupărilor de cercetări istorice a muzicii din Moldova est-pruteană, pe fundalul afirmării ei în cultura naţională