CHIȘINĂU – ORAȘ DIN PIATRĂ ALBĂ


Chișinău – 585

Orașul meu cu umeri albi de piatră,

În ploi de soare zi de zi scăldat,

Cu ani cinci sute așezați la vatră –

Trecutul glorios și zbuciumat.

Îl înălțăm cu brațul și cu gândul

Din zorii zilei până-n ceas târziu

Și zboară larg deasupra noastră cântul,

Drapelul libertății pururi viu.

Îmi place să mă plimb prin el agale,

Să întâlnesc la fiecare pas

Prieteni vechi din anii mei de școală,

Prieteni noi, ce ni-i făcurăm azi.

Să-i însoțesc prin cartiere nalte

Și să-i conduc apoi pe la opriri

Cu zâmbet întâlnind pe fiecare

Și dragoste fierbinte în priviri.

Mai tânăr și frumos ca niciodată,

Având în schele – un falnic viitor,

Tu te înalți cu fruntea luminată,

Orașul meu, al tău, al tuturor.

Gheorghe VODĂ

Municipiul Chişinău (până secolul al XX-lea ortografiat ca Chişineŭ) este centrul administrativ, teritorial, economic, știinţific şi cultural al Republicii Moldova, situat la 47°2′N 28°50′V. Este aşezat la o margine a pantei de sud-est a Podişului Central al Moldovei, în zona de silvostepă. De asemenea, este străbătut de râul Bâc (afluent de dreapta al Nistrului), cu afluenţii Durlești şi Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari oraşe din Europa Centrală şi de Sud. La 1 ianuarie 1984, aici locuiau, pe un teritoriu de 161,2 km², 604 500 persoane, conform recensământului din 1989 – 661 400, iar în 1996 – 662 000 oameni. În prezent, Chişinăul găzduiește 780 100 locuitori (2008).

Chişinăul este legat prin căi ferate și autostrăzi cu toate municipiile, oraşele, centrele raionale şi multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia şi alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râşcani și Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul Municipal).

Oraşul din piatră albă este sintagma cu care este supranumit Chişinăul. Respectivul supranume vine din faptul ca foarte multe clădiri din Chișinău sunt deschise la culoare, fiind construite din piatra albă de calcar. O celebră carieră de piatră exploatată în acest sens este cea situată la Cosăuţi. De aici s-a folosit piatra şi pentru reconstrucţia Cetăţii Sorocii pe timpul lui Petru Rareş, precum şi pentru construirea bisericii Trei Ierarhi din Iaşi.

Printre altele, primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat Oraşul meu (muzica: Eugen Doga, versurile: Gheorghe Vodă), este: Oraşul meu din albe flori de piatră. Forma anterioara a primului vers din imn era: Oraşul meu cu umeri albi de piatră.

Chișinău – 585 de ani de la prima atestare documentară

Ca așezare geografică, Chișinăul, capitala actualei Republici Moldova, are un trecut de cca 585 de ani. Precum se știe, prima atestare documentară a orașului datează din anul 1436, localitatea fiind menționată apoi în hrisoave emise de cancelaria domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare și Sfânt(1457-1504). Orașul s-a dezvoltat în câteva faze, în funcție de factorii istorici, social politici și economici care i-au determinat destinul. Ca localitate de tip urban în sensul modern, Chișinăul s-a construit către sfârșitul secolului al XVIII-lea, în partea s-a actuală de jos, pe ambele maluri ale râulețului Bâc ce îl străbate de la o margine la alta pe axa Nord-Vest – Sud-Est. Până la 1812 Chișinăul era un târg tipic moldovenesc, cu străzi întortocheate și înguste, cu case înconjurate de grădini, care prezentau particularități caracteristice vieții moldovenești medievale. Definitorii pentru destinul orașului au fost două evenimente ce s-au produs la răscrucea sec. XVIII-XIX:  

1) distrugerile provocate în timpul războiului din anii 1787-1790

2) anexarea, în 1812, după un alt război ruso-turc, a teritoriului dintre Prut și Nistru, Rusiei și a fost numit în continuare Basarabia,

Chișinăul devenind oraș de reședință a administrației imperiului țarist. Ca întindere Chișinăul era oraș de mărime medie, prosper din punct de vedere economic. Invazia ce a urmat a fost , însă, fatală pentru viitorul lui. Turcii retrăgându-se, l-au dat pradă flăcărilor, este mărturia secund maiorului von Raan, ofițer în armata rusă. În următorul deceniu târgul a fost în mare parte reconstruit. Astfel că pe planul topografic întocmit la 1800 de sulgerul I. Tăutu, apar schițele a patru biserici: Buna Vestire, Râșcanu, Soborul Vechi și Măzărache. Atât bisericile, cât și casele, au păstrat stilul tradițional moldovenesc. Primăria Chișinăului(Duma orășenească) a fost construită în 1817. Cel dintâi primar al Chișinăului a fost căpitanul moldovean Anghel Nour, care s-a aflat în acest post până în anul 1821. La 1843 orașul avea în plan 257 de cartiere, dintre care 24 așteptau să fie construite și 15 peți. Chișinăul a cunoscut perioade în care viața urbei putea fi numită armonioasă. De și fiecare nouă etapă istorică aducea  cu sine atât oportunități, cât și pericole, amenințări, însă în pofida tuturor greutăților, Chișinăul  a parcurs o cale de dezvoltare culturală și social – economică avansată, de aceia avem multe motive să fim optimiști de vremurile pe care le trăim, de care ne-am legat speranța de revitalizare, progres și dezvoltare a Chișinăulu.

                   La mulți ani Chișinău.

Surse:

1. Colesnic, I. Chișinăul din Amintire/ Iurie Colesnic, Brândușa Colesnic, Dana Paiu, Victor Luca, Dina Strugaru – Chișinău: Grafema Libris, 2011. – 515 p.

2. Scobioală, G., Chișinăul în literatură/ Genoveva Scobioală, Lidia Kulikovski, Vlad Pohilă, Claudia Tricolici, Tatiana Roșca – Chișinău: Grafema Libris, 2011. – 575 p.

3. Colesnic, I. Chișinăul și Chișinăuienii/ Iurie Colesnic, Lidia Kulikovski, Vlad Pohilă, Valeriu Rață, Brândușa Colesnic, Valeriu Rusnac, Dana Paiu; Bibl. Municipală „ B.P. Hasdeu”. – Chișinău: [s.n], 2012. – 600 p. – ISBN 978-9975-4432-0-3.

Eugenia SAGHIN, biblioteca BPD

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.