11 ianuarie – Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale


Protecția naturii – o provocare cotidiană!

11 ianuarie – Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale are drept scop protecția şi conservarea speciilor naturale importante, ce se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de ecosisteme terestre sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu comunități floristice și faunistice unice.

Această zi  a fost marcată începând cu anul 1997 fiind parte din calendarul sărbătorilor oficiale de mediu. Data a fost aleasă la inițiativa mai multor organizații ecologiste, misiunea cărora este de a conserva natura și de a reduce cele mai presante amenințări la adresa diversității vieții de pe Pământ, printre care și Wildlife Conservation Center și World Wildlife Fund, pentru a marca 80 de ani de la înființarea Rezervației Naturale Barguzinsky, situată pe teritoriul Rusiei, la nord-est de Lacul Baikal, înscriindu-se astfel, începând cu anul 1997, în calendarul sărbătorilor oficiale de mediu.

În Republica Moldova, rezervațiile naturale reprezintă spații naturale, valoroase din punct de vedere științific, destinate păstrării și restabilirii unui sau mai multor componente ale naturii pentru menținerea echilibrului ecologic. Conform Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în ţara noastră sunt înregistrate 63 de rezervații naturale – 51 de rezervații silvice, nouă de plante medicinale și trei mixte.

Rezervația naturală este un teritoriu protejat de stat, în care este interzisă orice activitate economică, care să poată încălca integritatea naturii și să dăuneze vieții plantelor și animalelor.

Este interzisă construirea nu numai a întreprinderilor industriale, ci și a clădirilor rezidențiale. Nu sunt permise picnicuri, este interzisă utilizarea terenului, a apei, a resurselor minerale, a florei și a faunei. Astfel de teritorii sunt sub control strict al statului pentru a păstra exemplare rare de animale sălbatice. Există rezervații ale biosferei, în care cercetările și monitorizarea sunt efectuate pentru a îmbunătăți calitatea mediului pe baza informațiilor primite.

 Transformarea profundă a mediului înconjurator și acumularea în timp a unor stări de degradare a acestuia au condus la eroziunea și sărăcirea biodiversității, cu efect pe termen lung pentru natură. Ne confruntăm astăzi cu fenomene din ce în ce mai dificil de gestionat, precum distrugerea pădurilor, reducerea efectivelor populațiilor sălbatice și a genofondului lor sau creșterea ratei și a vitezei de extincție a speciilor, care a depășit cu mult rata procesului natural de formare de noi specii. În același timp, s-a exercitat o presiune selectivă asupra speciilor, fiind favorizate cele cu utilitate directă pentru populația umană, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor și le-a influențat evoluția.

În Republica Moldova sunt înregistrate 51 rezervații silvice, 9 de plante medicinale și trei mixte: în total 63 de rezervații naturale cu suprafața totală de 8.009 ha.

Rezervaţia naturală are ca obiectiv asigurarea condiţiilor optime de protejare şi restabilire a speciilor, a comunităţilor vegetale şi animale semnificative din punct de vedere naţional. Fiecare țară are obligația de a se îngriji de patrimoniul natural național. De ce este necesar să o facă? Iată câteva motive:

  • asigurarea unui mediu sănătos;
  • datorie față de generațiile viitoare;
  • natura nealterată poate constitui baza dezvoltării durabile;
  • salvarea speciilor și habitatelor rare și periclitate;
  • asigurarea dezvoltării ecoturismului;
  • asigurarea resurselor pentru cercetare și educație ecologică etc.

Printre cele mai importante rezervații naturale din tara noastră se numără:

Rezervaţia naturală ştiinţifică „Codrii” – cea mai veche rezervaţie din Moldova, fondată în anul 1971 şi ce ocupă o suprafaţă de 5177 ha. Relieful are înălţimi de maxim 380 m, e întretăiat de nenumărate văi, rîpi, hîrtoape. În rezervaţia naturală „Codri” sînt aproape 1000 de soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru Moldova. Cele mai mari suprafeţe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arţar. În rezervaţie cresc aproape 90 de soiuri de plante rare sau pe cale de dispariţie, ca bumbăcarița, palma-Maicii-Domnului (în lat. Orchis maculata, face parte din familia orhideelor, se mai numeşte iarba-şarpelui sau limba-cucului), grîuşor (untişor) şi iarba de baltă (Eleocharisacicularis). Este bogată şi lumea animală a rezervaţiei. Aici putem întîlini reprezentanţi ai faunei din Carpaţi, Balcani şi Asia. În trei zone funcţionale ale rezervaţiei au fost fixate 225 de specii de animale vertebrate şi 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul roşu, pisica sălbatică, uliul, turtureaua, bufniţa, vipera, etc.a fost fondată în an.1993. cu suprafaţa totală este de 6032 ha, dintre care suprafața împădurită ocupă 3054 ha. Scopul fondării rezervației a fost păstrarea zăvoaielor care cresc pe grindurile fluviatile, pentru ocrotirea diferitor specii de plante, în special celor rare.

Rezervaţia naturală ştiinţifică „Pădurea Domnească” – a fost fondată în 1993. Suprafaţa sa totală e de 6032 ha, dintre care suprafeţele împădurite ocupă 3054 ha. Rezervaţia a fost fondată cu scopul de a păstra zăvoaiele, care cresc pe grindurile fluviatile, pentru păstrarea diferitor plante şi mai ales a celor rare. În dependenţă de relief şi regimul hidrologic s-au format diferite tipuri de păduri: de stejar pedunculat şi plop alb. Pădurile de stejar cresc preponderent pe podişurile fluviatile, care sînt foarte rar inundate. În aceste păduri se întîlnesc, de asemenea, plopul alb, ulmii, porumbarii. Flora include 575 de soiuri de plante, dintre care 40 sînt rare. Se întîlnesc 49 de specii de mamifere. Putem întîlni animale rare precum: vidra, nevăstuica, jderul, pisica sălbatică. Prezintă interes şi reptilele şi amfibiile locale şarpele orb, broasca ţestoasă de apă europeană, broasca de baltă ş.a. În rezervaţie se întîlnesc în total 159 de specii de păsări, dintre care numai 52 sînt migratoare, iar 107 sînt sedentare. Cu multe păsări sîntem obişnuiţi, în rezervaţia „Pădurea Domnească” sînt şi păsări obişnuite precum cinteza, privighetoarea şi cioara. Rezervaţia are un rol important şi pentru că aici e arealul unor asemenea specii rare precum (barza neagră, viesparul, acvila, bîtlanul galben, egreta mare, lopătarul etc.).

Rezervaţia naturală ştiinţifică „Prutul de Jos” – a fost fondată în 1991 cu suprafața de 1691 de hectare. Aproximativ 2/3 din suprafața rezervaţiei o alcătuiesc apele lacului Beleu. Restul teritoriului este ocupat de lunca rîului. Cercetările au arătat, că lacul Beleu poate fi considerat în această rezervaţie un laborator natural ecologic. Lacul Beleu e o relicvă, lungimea lui e de 5 km, lăţimea – 2 km, iar adîncimea este de 0,5-2 m. Acest lac s-a păstrat din timpuri imemorabile – 5-6 mii de ani în urmă, cînd mare parte din Delta Dunării se afla sub apele Mării Negre. În anii, cînd nivelul apei în lac este normal, în jurul lui se dezvoltă vegetaţia acvatică: stuf, papură, broscăriţă, cosor, rar se întîlneşte nufărul alb, peştişoara, tuberoză de apă, (ciulinul de baltă). În anii secetoşi, cînd nivelul apei scade simţitor, cea mai mare parte a vegetaţiei se usucă. Dintre copaci pe alocuri se întîlnesc pădurici de salcie şi mai rar de plop alb. Aici putem întîlni animale rare precum vidra europeană şi nurca. Au fost înregistrate 168 de specii de păsări, în mare parte acvatice, dintre care 36 specii pot fi observate în timpul migraţiei. În lacul Beleu se întîlnesc 30 de specii de peşti. În rezervaţie cresc peste 160 de specii de plante.

Rezervaţia naturală ştiinţifică „Plaiul Fagului” – a fost fondată în anul 1991 în scopul protecţiei pădurilor de fagi, chiar dacă regimul de rezervaţie fusese introdus în anul 1976. El ocupă partea de nord-vest a Codrilor. Suprafaţa totală e de 5642 ha, dintre care pădurile ocupă 4639 ha. Aici sînt sectoare pe care cresc păduri de fagi, unice în Moldova, care alternează, în general, cu pădurile de stejar şi carpen. Flora rezervaţiei include 903 de specii de plante. Vegetaţia pădurilor e prezentată de masive forestiere de fag, gorun, frasin, carpen şi într-o măsură mai mică, de stejar pedunculat. Din plantele rare şi pe cale de dispariţie aici cresc 74 de specii. În aceste păduri se întîlneşte mălinul, iarba-cîmpului, limba-cucului, peştişoara. Lumea animală este reprezentată de 42 specii de mamifere şi 110 tipuri de păsări sedentare şi migratoare. Dintre mamifere primul loc aparţine rozătoarelor (18 specii), apoi animalelor de pradă (8) şi insectelor (6). În total în „Plaiul fagului” se numără 138 de specii de păsări. Mai mult de 20 de specii se află aici „în trecere”, cele ce rămîn – 90 de specii de păsări sînt locale, îşi fac cuiburi şi îşi scot puii în aceste locuri. Dintre acele rare de cele mai multe ori puteţi vedea cocostîrcul negru, vulturul-pitic, viesparul, vulturul mic pătat, iar vara – lebăda. În timpul migraţiei se întîlneşte cristelul de cîmp – acum o pasăre foarte rară.

Rezervaţia naturală ştiinţifică „Iagorlîc” – a fost fondată în 1988 şi ocupă 836 de ha de uscat şi 270 ha – de suprafaţă acvatică. Suprafaţa terestră a rezervaţiei este ocupată de plante de stepă printre care negara, păiuşul, hiruşorul. Pădurile ocupă suprafeţe nu prea mari şi sînt prezentate de pădurici izolate de stejar pedunculat şi pufos.Vegetaţia subacvatică este bine dezvoltată, se întîlneşte – cosorul apei, stuful, papura, broscăriţa. Pe teritoriul rezervaţiei sînt înregistrate 719 specii de plante, dintre care 50 de specii sînt rare. În rezervaţie trăiesc 29 de specii de animale. Acestea nu sînt „pe cale de dispariţie”, ca în alte rezervaţii şi prezintă interes: căprioare, mistreţi, jderi de piatră, vulpi şi cîini-raton. Dar sînt printre ele şi specii rare precum ţistarul european şi hermina. Printre reptilele rare se numără şarpele de alun, şarpele rău (balaurul), broasca ţestoasă. Diversitatea habitatelor rezervaţiei explică numărul mare de păsări, care numără aici 121 de specii. Din speciile, incluse în Cartea Roşie, aici îşi face cuib lebăda, iar în timpul migraţiei se întîlneşte vulturul pescar şi eretele.

Complexul de la Raşcovăţ Include partea de vest a teritoriului „Dealul roşu” din preajma satului Raşcov, cu suprafaţa de 123 ha cu sedimente carstice tipice pentru Republica Moldova. Din cauza cavernelor carstice, acest perete natural a devenit ca un burete, ceea ce duce la alunecări permanente de teren, spărturi şi surpări ale blocurilor întregi de piatră, prăbuşiri. În rezultatul ploilor abundente aici s-a creat o stîncă falnică cu înălţimea de 50 m. Ploaia şi vîntul au distrus roca moale de calcar, conferind stîncilor forme neobişnuite de sfincşi, capete de elefanţi şi de cămilă, ciuperci gigantice, poduri suspendate ş.a. Pentru speleologi este o adevărată descoperire spărtura carstică cu lăţimea de numai 5 m, cu adîncimea de 50 m şi lungimea de 500 m. Razele soarelui abia de pătrund pînă la fundul său, iar zăpada şi gheaţa nu se topesc pînă la începutul verii. În centrul satului se află încă un monument al naturii – „Izvorul Domniţei”, numit astfel în memoria lacrimilor văduvei − Domniţei Ruxanda, fiicei lui Vasile Lupu. Ea şi-a petrecut cea mai scurtă şi mai nefericită viaţă de familie cu Timuş Hmelniţki, fiul hatmanului Bogdan Hmelnişki în cetatea de la Raşcov, care stătea acum cîteva sute de ani în locul satului de astăzi.

Defileul Buteşti.Este situat la sud de satul Buteşti şi are o suprafaţă de 110 ha. Rîul Camenca este străbătut de un canion pitoresc cu sedimente de calcar în zona Prutului. Reciful cu acelaşi nume ca şi localitatea, are dimensiuni impresionante – mai mult de 2 km lungime şi 125 m lăţime şi este înconjurat din ambele părţi de rîul Camenca. Această formaţiune geologică, ca şi întregul şir de toltre ale bazinului Prutului Mijlociu s-a format cu 15-20 milioane de ani în urmă în apele tropicale calde ale Mării Sarmate şi Mării Tortoniene din schelete de corali, moluşte, scoici, alge, animale şi organisme marine. La 3 km de rîuleţul Camenca se află un recif sfărîmat în două părţi, care se numesc respectiv „La marginea stîncii” şi „Stînca mare”. În una dintre ultimele peşteri se află o locuinţa umană din era paleolitică şi mezolitică. În straturile ei, la adîncimea de mai mult de 5 metri, au fost descoperite rămăşiţe pietrificate ale animalelor şi instrumente de lucru din piatră. Pe recif s-au păstrat urmele unei cetăţi din neolitic, apărată de maluri abrupte şi de un val de pămînt. „Toltrele Prutului” sînt concentrate pe un teritoriu restrîns, în bazinele rîurilor mici Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte, Racovăţ, Ciugur şi Camenca, care se varsă în Prutul de Mijloc. Chiar dacă, şirul de recife este surpat considerabil, el este un tot întreg şi astăzi, are o întindere de aproximativ 200 km. Astfel, „Toltrele Prutului” nu se află chiar pe malul Prutului, ci în bazinul afluenților lui, la cîţiva km de malul lui stîng.

Defileul Duruitoarea. La vest de satul cu acelaşi nume, rîul Duruitoarea, afluent al rîului Ciugur, a săpat în toltre un defileu adînc. Pantele sale de calcar sînt abrupte, brăzdate de grote şi ornate parcă cu o mulţime de stînci de cele mai diverse forme. Grota Duruitoarea veche este cunoscută ca o aşezare străveche din epoca de piatră. Ea constă din 3 încăperi cu lungimea totală de 49 m şi lăţimea de 5-9 m. Aici au fost descoperite în rezultatul săpăturilor arheologice pietrificări din timpurile epocii de gheaţă şi rămăşiţe ale culturii, care au făcut-o cunoscută în lumea întreagă.

Saharna. Chiar la intrarea în defileul Saharna din partea Nistrului, deasupra localităţii se înalţă o stîncă cenuşie, care aminteşte un palat din Evul Mediu. Pe peretele stîncii se pot desluşi pete negre – „ferestre” − martori tăcuţi ai muncii cioplitorilor în piatră. Istoria acestei stînci se pierde în adîncul anilor, iar numele său neobişnuit „Grimidon”, ne duce cu gîndul la trecutul său misterios, Dimineaţa locuitorii Saharnei au obiceiul să arunce o privire către stînca renumită şi să repete pentru sine, la fel ca şi străbunii lor „Grimidon e la locul sau, deci totul e bine”. Rîuleţele mici Saharna şi Stohnaia întretaie panta de vest a stîncii, creînd împrejurul ei un amfiteatru larg de stînci. Reunindu-şi puterile, rîuleţele au săpat stînca, adîncimea acesteia pe alocuri alcătuieşte 160-175 m.

Sus pe stînca, deschisă ploilor şi vînturilor, se întinde o cîmpie triunghiulară cu ierburi mătăsoase. Aici sub învelişul verde, pămîntul ascunde o cetate getică. Rămăşiţele acestei cetăţi sînt păzite din ambele părţi de 2 pante abrupte, care formează un promontoriu stîncos iar din cea de-a treia parte de un val de pămînt (ce a rămas din el). Toate acestea sînt mărturii certe, că pe acest teritoriu s-a păstrat o parte importantă a civilizaţiei geto-dace. O altă atracţie a acestor locuri este mănăstirea din stîncă, cioplită, conform părereii unor savanţi, în secolele XIV-XV, pe panta dreaptă a defileului. În prezent mănăstirea nu funcţionează.

În acest context, este din ce în ce mai evident că omenirea în ansamblu, dar și fiecare dintre noi suntem datori să depunem eforturi pentru o dezvoltare economică durabilă, cu o grijă deosebită pentru prezervarea biodiversității, a resurselor și bogățiilor naturale. Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale ne reamintește, la fiecare 11 ianuarie, de această provocare.

Informații preluate de pe www.ecology.md, Noi_md, moldovenii.mdwww.silvicultura.md

Legislație:

Silvia Antufiev

3 comentarii

  1. A republicat asta pe Maluri de Prut și a comentat:
    În acest context, este din ce în ce mai evident că omenirea în ansamblu, dar și fiecare dintre noi suntem datori să depunem eforturi pentru o dezvoltare economică durabilă, cu o grijă deosebită pentru prezervarea biodiversității, a resurselor și bogățiilor naturale. Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale ne reamintește, la fiecare 11 ianuarie, de această provocare.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.