5 iunie – Ziua Mondială a Mediului


Listă bibliografică – articole din reviste (text integral)

Ziua mondială a Mediului a fost instituită la 5 iunie 1972 de Asambleea Generală a Naţiunilor Unite pentru celebrarea Conferinţei „Ecologia Umană” de la Stocholm. Această zi se sărbătoreşte pe 5 iunie a fiecărui an în mai mult de 100 de ţări şi este un motiv pentru instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, asociaţiile de tineri, organizaţiile non-guvernamentale, întreprinzători, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestări comune menite să atragă atenţia asupra necesităţii protejării factorilor de mediu. În fiecare ţară, Ziua Mondială a Mediului este sărbătorită diferit. Începând cu anul 1974 Organizația Națiunilor Unite găzduiește evenimente în fiecare an într-o țară diferită cu activității axate pe o anumită temă. De obicei în toate țările sunt organizate evenimente școlare și comunitare locale, cum ar fi campanii de curățare, acțiuni de plantare a copacilor.

Ziua Mondială a Mediului Înconjurător 2022 are loc în Pakistan, cu tema „Restaurarea Ecosistemelor”. Ecosistemele sunt rețeaua vieții pe Pământ.

În perioada 4-30 iunie 2022, comunitatea de mediu organizează Festivalul Ziua Mondială a Mediului în Moldova. Acesta va fi lansat la Chișinău, în Parcul Valea Morilor, cu expoziții, iarmaroc, activități, distracție, odihnă și concert și va continua până la sfârșitul lunii, cu diverse evenimente inclusiv în afara capitalei.

 Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.  452 din 02.06.2010, ziua de 5 iunie a fost declarată ,, Ziua lucrătorilor din domeniul protecţiei mediului”.

Articole din reviste:

Ardelean, Grigore. Instrumente economico-financiare ale relației producător-consumator în misiunea comună de protecție a mediului / Grigore Ardelean, Ivan Țeruș // Revista Naţională de Drept. – 2021. – Nr 1. – P. 152-161.

  • În lupta contra degradării factorilor de mediu, prima și cea mai prioritară acțiune ar trebui să fie îndreptată spre identificarea cu precizie a agentului poluator, urmată de studierea amănunțită a metodelor și intensității impactului cu care acționează asupra lui.  Deși, inițial doctrina, dar și legiuitorul au considerat activitatea economică ca fiind principala sursă de poluare, în ultimul deceniu, privirile se îndreaptă și spre consumator, cel de care depinde cantitatea deșeurilor, starea tehnică și funcționalitatea produselor cu impact, controlul și posibilitatea reducerii influențelor negative asupra mediului. 

Boşcaneanu, Marcel. Armonizarea legislației de mediu (ecologie) a Republicii Moldova în conformitate cu standardele Uniunii Europene  / Marcel Boşcaneanu // Legea şi viaţa. – 2020. – Nr 1. – P. 40-44.

  • Definirea principalelor obligații asumate de Republica Moldova în domeniul protecției mediului, al utilizării raționale a resurselor naturale și al asigurării securității mediului în cadrul procesului de integrare europeană.

Cerchez, Mihnea. Răspunderea penală în domeniul protecției mediului / Mihnea Cerchez // Legea şi viaţa. – 2018. – Nr 12. – P. 14-18.

  • Dreptul stabileşte regulile de conduită în domeniul mediului, dar şi sancţiunile care pot interveni în situaţiile în care aceste reguli se încalcă prin săvârşirea de fapte dăunătoare mediului.   

Crasnobaev, Adrian. Carenţe privind determinarea conţinutului dreptului fundamental al omului la un mediu înconjurător sănătos / Adrian Crasnobaev // Administrarea Publică. – 2014. – Nr 2. – P. 155-163.

  • Conţinutul dreptului fundamental al omului la un mediu înconjurător sănătos urmează a fi format din drepturile pe care le au cetăţenii în legătură cu protecţia mediului, măsurile care formează conţinutul protecţiei mediului şi îndatorirea statului şi a fiecărei persoane de a proteja mediul.

Creţu, Andrian. Perspectiva consacrării principiului prezumţiei vinovăţiei în cauzele ce privesc contravenţiile de mediu (ecologice) / Andrian Creţu // Legea şi viaţa. – 2016. – Nr 7. – P. 22-24.

  • Consacrarea principiului prezumției vinovăției în procedura contravențională, prin efectul căreia sarcina probării nevinovăției se trece pe seama făptuitorului, reprezintă o primă încercare de a revigora mecanismele de protecție a mediului, dar și un indiciu a faptului că Statul oferă o atenție distinctă problemei de protecție a mediului.

Duţu, Mircea. Repararea prejudiciului ecologic în condiţiile Codului civil / Mircea Duţu // Pandectele Române. – 2014. – Nr 6. – P. 15-36.

  • Repararea daunei ecologice prin utilizarea instituţiei răspunderii civile şi a altor instrumente juridice adecvate.

Duţu, Mircea. Un nou model de responsabilitate: răspunderea pentru viitor. Perspectiva de mediu / Mircea Duţu // Pandectele Române. – 2014. – Nr 8. – P. 17-30.

  • Progresul ştiinţei şi al tehnologiei şi impactul lor semnificativ asupra mediului.

Goriuc, Silvia. Privire specială asupra unor tehnici de protecţie a mediului / Silvia Goriuc, Adrian Crasnobaev // Administrarea Publică. – 2017. – Nr 3. – P. 63-75.

  • Protecţia mediului reprezintă modul în care s-a reacţionat împotriva deteriorărilor aduse de om mediului său înconjurător, fiind văzută ca o luptă pe cale legislativă împotriva poluărilor de orice fel a aerului, a apei, a solului şi a subsolului, precum şi a distrugerii elementelor biosferei, având rădăcini adânci încă din antichitate şi fiind tratată iniţial sub aspectul elaborării măsurilor de protecţie a naturii şi dezvoltată ulterior la nivel de protecţie a mediului în raport cu viaţa şi sănătatea omului.

Manole, Tatiana. Provocările economiei și impactul asupra mediului ambiant / Tatiana Manole // Administrarea Publică. – 2021. – Nr 1. – P. 69-73.

  • Esența unor modele (teorii) economice obiectivele cărora constau în creșterea averii proprietarilor, maximizarea profiturilor acestora. Exemplele Uniunii Europene demonstrează beneficiile reciclării deșeurilor atât pentru economie, cât și pentru îmbunătățirea calității vieții oamenilor. 

Odainic, Mariana. Achizițiile ecologice – una din premisele asigurării dreptului omului la un mediu sănătos / Mariana Odainic // Administrarea Publică. – 2022. – Nr 1. – P. 51-58.

  • Instituția achizițiilor publice, este una care poate contribui esențial asupra trasării unor directorii clare orientate spre protecția mediului înconjurător prin reglementări corespunzătoare şi prin politici de achiziții publice ce ar oferi standardelor de mediu un loc de frunte. Reglementarea criteriilor de mediu în legislația achizițiilor publice este doar o condiție necesară, însă nicidecum suficientă.

Pascal, Mihaela. Accesul la justiția în probleme de mediu în Republica Moldova / Mihaela Pascal // Administrarea Publică. – 2021. – Nr 3. – P. 129-135.

  • Formarea și dezvoltarea legislației de mediu au fost și continuă să fie influențate puternic de o serie de factori externi determinați de procesele obiective ale globalizării și internaționalizării problemelor ecologice.

Șeremet, Igor. Unele aspecte normative care influențează negativ implementarea eficientă a legii Nr.209/2016 privind deșeurile / Igor Șeremet // Revista Naţională de Drept. – 2020. – Nr 10-12. – P. 130-139.

  • Crearea unui mecanism juridic operațional privind prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deșeurilor în Republica Moldova constă nu doar în stabilirea bazelor legale preluate din practica comunitară, dar și în elaborarea sau actualizarea instrumentelor normative potrivite care asigură finalitățile necesare pentru protecția mediului şi a sănătății populației

Trofimov, Igor. Reflecţii teoretice privind răspunderea patrimonială în dreptul mediului / Igor Trofimov // Administrarea Publică. – 2015. – Nr 1. – P. 49-56.

  • Una dintre caracteristicile responsabilității instituției în dreptul mediului este aceea a procedurii sale de aplicare, care este caracteristică majorității formelor de răspundere juridică, inclusiv responsabilitatea patrimonială.

Turețchi, Sergiu. Cooperările juridice internaționale în domeniul protecției mediului înconjurător / Sergiu Turețchi // Legea şi viaţa. – 2019. – Nr 11. – P. 43-48.

  • Prevenirea poluării și protecția mediului presupune acțiuni de cooperare între state și adoptarea de reguli comune în acest sens. Problema combaterii poluării și a stabilizării factorilor cu impact deosebit asupra mediului înconjurător și chiar asupra continuării în bune condiții a vieții pe întreaga suprafață a Terrei, au făcut ca statele să colaboreze între ele pentru rezolvarea acestora.

Tureţchi, Sergiu. Reforme la nivel național și internațional pentru protecția mediului înconjurător. Consecințele reformelor / Sergiu Turețchi // Jurnalul Juridic Național. – 2019. – Nr 6. – P. 23-27.

  • În prezenta lucrare pentru prima dată în literatura de specialitate autohtonă sunt realizate cercetări de analiză a cadrului teoretico-istotiografic a protecţiei mediului si a instituţiilor aferente problemei protecţiei mediului.

Tureţchi, Sergiu. Reglementările juridice internaționale în domeniul protecției mediului înconjurător / Sergiu Tureţchi // Legea și viața. – 2019. – Nr 7. – P. 36-41.

  • Pe parcursul ultimilor ani au fost semnate o serie de convenții, acorduri în diverse domenii ale protecției mediului. Acest articol face o analiză a principalelor acte care reglementează juridic la nivel internațional protecția mediului înconjurător.

Ulianovschi, Xenofon. Răspunderea penală pentru încălcarea cerinţelor securităţii ecologice / Xenofon Ulianovschi, Vitalie Munteanu // Revista Institutului Naţional al Justiţiei. – 2015. – Nr 4. – P. 32-38.

  • Securitatea ecologica este una dintre componentele de baza ce țin de asigurarea securitații generale a statului, care, în mod plenar și eficient, contribuie la dezvoltarea durabila. Iar securitatea industriala este o componenta de baza a securitații ecologice.

Ulianovschi, Xenofon. Încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelor, materialelor şi deşeurilor radioactive, bacteriologice sau toxice / Xenofon Ulianovschi // Revista Naţională de Drept. – 2016. – Nr 2. – P. 13-19.

  • Art.224 CP prevede o componenţă de infracţiune formală, incriminând faptele indicate doar în cazul în care ele creează pericolul cauzării de daune esenţiale sănătăţii populaţiei sau mediului. Existenţa pericolului iminent e apreciată de către organele de anchetă penală sau de către instanţa de judecată.

Ulianovschi, Xenofon. Tăinuirea de date sau prezentarea intenţionată de date neautentice despre poluarea aerului / Xenofon Ulianovschi // Revista Naţională de Drept. – 2016. – Nr 3. – P. 10-18.

  • Dreptul la informaţia de mediu stă la baza exercitării celorlalte drepturi fundamentale, fiind în corelaţie strânsă cu ele, deoarece dreptul la informaţie este indisolubil legat de libera exprimare a opiniilor şi libera difuzare a informaţiilor. Omul este în drept de a se informa, pentru a înţelege fenomenele din jurul său şi de a se încadra şi participa în cunoştinţă de cauză la viaţa economică, socială şi politică.

Vrabie, Corneliu. Curtea Europeană a Drepturilor Omului și dreptul la un mediu înconjurător sănătos / Corneliu Vrabie // Jurnalul Juridic Național. – 2018. – Nr 2. – P. 4-8.

  • CEDO a fost condusă de ideea dezvoltării unei jurisprudențe în domeniul mediului datorită faptului că exercitarea unora dintre drepturile garantate de convenție poate fi periclitată de degradarea mediului și de expunerea la pericole pentru mediu.

Legislație:

Angela ABABII, șef sector BPD

2 comentarii

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.