2 iulie – Ziua comemorării liu Ștefan cel Mare și Sfînt


Expoziție virtuală de carte rară

Comemorarea lui Stefan-cel-Mare : Conferinta la conducerea premilitarilor (maiu 1940) / Nicolae Iorga. – București : Tiparul Datina Româneadcă, 1940. – 10 p

Nicolae Iorga și-a prezentat discursul dedicat comemorării marelui Voevod al Moldovei la Conferința conducerii premiliarilor în mai 1940. Rostit în ajunul celu i de al II-lea război mondial, discursul marelui savant este pătruns de un profund patriotism. Figura marelui voievod este prezentată într-o contopire totală cu evenimentele soc ial-politice din timpul domniei sale.

Ștefan cel Mare . Arhive. Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche.

Printre primele portrete literare în istoria li­teraturii române este cel al lui Ştefan cel Mare, în Letopiseţul lui Grigore Ureche. Cronica lui Grigore Ureche este unul dintre cele mai vechi monumente ale literaturii noastre. Descrierea evenimentelor istorice se face într-o formă literar-artistică şi este plină de tablouri vii ale tre­cutului, de plastice comparaţii metaforice şi de portrete literare expresive ale eroilor din trecut Cronicarul nu înregistrează neutru faptele istori­ce, el consemnează evenimentele pentru a trage învăţătură din ele: este un moralist şi un filozof al istoriei Portretul lui Ştefan cel Mare, alcătuit la moartea domnitorului se constituie ca un elogiu suprem al unei persoane care a fost întruparea speranţelor ţării, pavăza ei. 

Iorga, Nicolae. Istoria lui Ştefan Cel Mare. Ediție îngrijită și tabel cronologic de Victor Iova, – București, Editura Minerva, 1978;

Nicolae Iorga elogia nu fără emoție si mândrie domnia lui Stefan cel Mare, acel „… tânăr fiu de domn care smulse Moldova din mâinile slabe ale lui Petru Aron, domn minunat printr-o înțeleapta cumpănire, ca si prin lupte curagioase… după o puternica domnie de o jumătate de veac lasă urmașilor o tara neatârnata mare, bogata. Puternicul lui braț ridică în sfârșit sceptrul căzut in țarina al bătrânului Alexandru”.

Poporul nostru şi-a scris istoria, afirma Nicolae Iorga, nu atât prin scrisul literelor ci, în mod deosebit, prin zidiri de biserici şi cetăţi, adevărate opere de artă, toate mărturii ale vredniciei oamenilor pământului Moldovei în exprimarea frumosului mărturisitor al sufletului stăpânit permanent de duhul jertfirii pentru păstrarea şi apărarea dreptei credinţe şi a pământului
ţării, de păstrarea şi desăvârşirea vieţii de sfinţenie potrivit voii lui Dumnezeu.

Chițimia, Ion Const. Cronica lui Ștefan cel Mare. Versiunea germană a lui Shcedel. – București, 1942.

Versiunea germană a cronicii lui Ştefan cel Mare descoperită de profesorul polon Ol. Gorka în Bayerische Staatsbibliothek din Munchen este de o importanţă netăgăduită pentru începuturile istoriografiei moldoveneşti. Ca atare ea nu putea lipsi din colecţia noastră.” 

N. Cartojan

Colecţia de faţăp regătită cu luare aminte, tinde să fie deopotrivă de utilă şi omului de ştiinţă şi tânărului, care se iniţiază în tainele culturii noastre vechi. Textele se publică în întregime, în transcriere latină — cu toate dificultăţile pe care le ridică această transpunere. Acolo unde valoarea textului stă în particularităţile de limbă, acolo unde interesul textului este mai mult de ordin juridic, teologic, istoric ori literar, este întrebuinţată transcrierea clasică. Pentru a înlesni studii comparative şi pentru a lămuri pe de altă parte şi textul românesc, este reprodus şi originalul străin. Un studiu introductiv fixează importanţa textului în cultura românească veche şi legăturile lui cu izvoarele streine. Un indice de cuvinte va încheia volumul.

Ștefan cel Mare și Sfânt. 1504-2004. Portret în istorie. Carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului PIMEN, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Putna, 2003.

Volumul de faţăreuneşte un număr de 34 de texte care privesc personalitatea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt – omul şi suveranul –, în miezul epocii care-i poartănumele. Sunt articole şi studii elaborate de cercetători din generaţii diferite şi de confesiuni diferite, mai cu seamăîn perioada de după al doilea război mondial.

Textele selectate – cu îngăduinţa autorilor, când a fost cazul – sunt reproduse, de regulă, fără modificări. În puţine situaţii s-au precizat unele localizări sau denumiri, fărăsăse actualizeze în vreun fel trimiterile din note. Unde a fost posibil, s-au dat ilustraţii noi, prin fotografierea unor
monumente şi obiecte.

;

Ștefan cel Mare, voievod al Moldovei, Madrid, 1970;

Lucrarea, consacrată marelui Voievod al Moldovei Şte¬fan cel Mare, ne redă fără nimburi romantice, figura lui reală; de aceea prezentarea cu o severă grijă pentru adevărul istoric eliberat de legende, ne presintă in toată majestatea lui pe conducătorul desti¬nelor Moldovei. Al. Boldur este pătruns de complexitatea faptelor is¬torice; de aici tenacitatea cu care confruntă un document dintr’un izvor de informaţie, cu altele din izvoare diferite, relative la acelaşi eveniment evitând construcţiile prea strânse şi închise într’un uparti pris”. Istoria este înainte de toate priceperea jocului de cauze şi efecte precum şi a continuităţii aşa cum pune în evidenţă în fiecare pagină, Al. Boldur în istoria marelui Voievod. Adevărul în istorie nu este

Stefan Voda cel Mare, aparator de tara si ctitor de lacasuri sfinte

Un comentariu

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.