Parlamentul Indeoendenței


27 august – Ziua independenței Republicii Moldova

    1 Ziua Independenței este sărbătoarea națională a Republicii Moldova, prin care se marchează adoptarea Declarației de Independență la 27 august 1991. În urma declarării independenței, Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent. Proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991 a constituit urmarea unui proces complex. În iunie 1988, la Chişinău s-a reunit un grup de intelectuali moldoveni care a pus bazele unui grup de iniţiativă pentru susţinerea democratizării.

     21În 27 august 1991 s-a organizat Marea Adunare Naţională, care a impus Parlamentului votarea nominală a Declaraţiei de Independenţă. Ziua de 27 august a fost aleasă şi pentru a coincide cu 27 august 1989, atunci cînd a avut loc Prima Mare Adunare Naţională care a lansat dezideratul suveranității și independenței.

Acest act istoric constituie un pas sigur şi fundamental necesar pentru modernizarea republicii  noastre şi vine să consolideze ireversibilitatea proce
selor de „democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale”, de edificare a unui stat bazat pe ordinea de drept, un act de justiţie şi confirmare a năzuinţelor cetăţenilor de integrare în familia popoarelor europene, libere şi aspirând spre pace în lumea întreagă.

Ziua Independenţei este o sărbătoare oficială şi zi de odihnă. Preşedintele Republicii Moldova ține un discurs de felicitare pentru naţiune. În Chişinău şi în alte oraşe ale Republicii Moldova sînt organizate concerte, festivaluri folclorice, tîrguri, expoziții, spectacole etc. La Chișinău, în Piaţa Marii Adunări Naţionale de obicei evoluează ansambluri de dansuri populare şi renumiţi interpreţi de muzică uşoară şi populară.

Minunatele focuri de artificii încheie  serbările în această frumoasă zi.

D E C L A R A Ţ I A

DE INDEPENDENŢĂ A REPUBLICII MOLDOVA

 
22PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA
, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice,

AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;

CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 si 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei;

SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria – parte componentă a teritoriului istoric şi etnic al poporului nostru;

LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia” prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991;

SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale„, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească„, acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.;

REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotarîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

PORNIND de la Declaraţia suveranitatii Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, şi de la faptul că populaţia Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra menţinerii U.R.S.S.;

TINÎND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă;

REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O.N.U., Actului final de la Helsinki şi normelor de drept internaţional;

APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrşirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional,

PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.

În calitatea sa de STAT SUVERAN şi INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:

SOLICITĂ tuturor statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii, şi îşi exprimă dorinţa de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte domenii de interes comun cu ţările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international şi practicii existente în lume în această materie;

ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate;

DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale;

CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova;

HOTARĂŞTE că pe întregul său teritoriu să se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;

GARANTEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparţinînd grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki şi ale documentelor adoptate ulterior Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Chişinău, Parlamentul Republicii Moldova,

27 august 1991

  Declaraţia de Independenţă a fost votată de deputaţii primului Parlament democratic al ţării. Acesta a fost ales în februarie-martie 1990, scrutinul numindu-se „Alegerile pentru Sovietul Suprem al RSS Moldova”. Alegerile au avut loc în baza sistemului de circumscripţii uninominale (44 circumscripţii), în rezultat fiind aleşi 380 de deputaţi. La alegeri a avut dreptul de a participa oficial doar Partidul Comunist. Totodată, reprezentanţilor opoziţiei l-i s-a permis să participe ca şi candidaţi independenţi. Majoritatea acestora erau reprezentanţii Frontului 25Popular, care a acumulat circa 27% din numărul total de deputaţi.

Prima ședință a Parlamentului a avut loc la 17 aprilie 1990.

La 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislatura a XII-a, fosta republică unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul ei Parlament. Acest prim Parlament a avut trei preşedinţi: Mircea Snegur (27 aprilie – 3 septembrie 1990), Alexandru Moşanu (4 septembrie 1990 – 2 februarie 1993) şi Petru Lucinschi (4 februarie 1993 – 27 februarie 1994).

„Parlamentul – 90”, a adoptat la 23 iunie 1990 Declaraţia suveranităţii Republicii Sovietice Socialiste Moldova, iar la 27 august 1991 – Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. De asemenea au fost adoptate legile privind Tricolorul în calitate de Drapel de Stat, privind Stema şi Imnul de Stat ale Republicii Moldova şi altele. La ședința sesiunii extraordinare a Parlamentului din 27 august 1991 s-au prezentat 277 de deputați, ceea ce reprezenta mai mult de 2/3 din numărul total. Supusă votului nominal, Declarația de Independenţă a fost votată unanim, fără dezbateri, de toți cei 277 de deputați prezenți la ședință.

Declarația a fost adoptată și semnată de 277 deputați în parlament la 27 august 1991. Actul original a ars în timpul protestelor din 2009 la Chișinău, dar un document identic a fost restaurat în 2010.

Biroul Permanent al Parlamentului a decis: Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova va fi păstrată la Trezoreria Băncii Naționale

Biroul Permanent al Parlamentului a ales la 3 decembrie, 2010 unde să fie păstrată Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Au existat două variante: în Arhiva Parlamentului sau în Trezoreria BNM. S-a decis ca Declaraţia de Independenţă să fie păstrată în Trezoreria Băncii Naţionale, pentru că membrii Biroului au considerat este mai sigură.

Declarația de Independență, care a fost 26distrusă în timpul acţiunilor violente din aprilie 2009, a fost semnată din nou
la 26 aprilie 2010. Deputații din primul Parlament al Republicii Moldova și-au pus semnăturile pe noul document, în cadrul unei ședințe solemne a Parlamentului.

La 30 martie 2010, Procuratura Generală a constatat distrugerea originalului Actului de Independență care a ars totalmente în timpul incendiului produs în Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv în depozitul de arhivă, ca urmare a devastării imobilului în cadrul dezordinelor în masă de la 7 aprilie 2009.

24Cine au fost şi ce fac deputaţii primului Parlament din R. Moldova (1990-1994)?

Unde i-a dus viaţa pe deputaţii
primului Parlament?
Unii dintre foştii legiuitori, conducători de colhozuri şi sovhozuri, s-au reîntors  la baştină, în fruntea gospodăriilor agricole. Un număr considerabil de parlamentari au plecat dincolo, departe de patimile acestei lumi, alţii s-au instalat peste hotare. Cei mai mulţi însă fie că şi-au continuat cariera politică, fie că s-au lansat în afaceri, fie că au preferat să-şi facă un nume sau să şi-l păstreze aşa cum l-au avut. Pe mulţi dintre primii deputaţi îi încearcă astăzi regretele. Regretul de a nu-şi fi onorat mandatul până la capăt, regretul de a fi cedat atunci când nu era cazul. Ar fi fost în stare aceşti oameni să schimbe cursul istoriei pe un alt făgaş? Se prea poate…

Anatol Plugaru: Parlamentul anilor ‘90, a
fost şi rămâne formaţiunea legiuitoate a cetăţenilor noştri de cea mai înaltă probă.

Alexandru Moşanu: Declaraţia de Independenţă, adoptată de Parlamentul anilor 1990-94, nu este doar documentul principal al acelui Legislativ. Este actul în temeiul căruia a apărut R. Moldova ca stat suveran, independent şi unitar. Acest lucru nu a plăcut şi nu place unei părţi dintre deputaţi şi dintre partidele politice. În urma pierderii războiului, impus de Rusia, s-a schimbat rapid raportul de forţe politice la Chişinău. Cei care au venit la putere în 1994 au pornit acţiuni diversive. În Constituţia adoptată de agrarieni se spune că populaţia de aici formează poporul moldovenesc, tot în ea se spune şi despre existenţa limbii moldoveneşti. Aceste lucruri sunt în contradicţie cu Declaraţia de Independenţă. Parlamentele ulterioare au încercat revizuirea Declaraţiei de Independenţă.

Petru Munteanu: Atunci a fost un val al Mişcării de Eliberare Naţională care, pentru prima dată, a pus problema adoptării limbii române ca limbă de stat. Pe fundalul prăbuşirii imperiului sovietic, totalitarist, în frunte cu PCUS, apăreau vlăstatii democraţiei, promovate de partidele noi, liberale, democratice… În această conjunctură, ţinând cont de situaţia economică ce se crease, democraţii nu s-au putut menţine la putere. Ar fi trebuit să distrugem definitiv sistemul socialist, ar fi trebuit adoptată Legea cu privire la proprietate, ar fi trebuit constituit un sistem pluripartitist… Nu puteau fi făcute toate simultan. Era nevoie de timp. Noi nu am putut ţine piept acelei avalanşe. Dar totuşi am distrus sistemul. Cei care se află acum la putere ne consideră pe noi demolatori, iar pe ei făuritori, creatori. E un paradox.

Ion Buga: Primul Parlament rămâne în continuare fidel Declaraţiei de Independenţă pe care a votat-o. Aceasta ar fi trebuit să devină fundamentul următoarelor Constituţii, pentru că, în lumea civilizată, la baza Legilor supreme stau anume Declaraţiile de Independenţă. Noi am propus atunci acest lucru. Dacă ar fi fost realizat, astăzi eram în rând cu lumea.

Dumitru Puntea: Primul Parlament s-a autodizolvat, fără a-şi exercita integral mandatul. După acel Parlament, deşi am rămas pe aceleaşi poziţii civice, am plecat din politică. Eu vin dintr-o familie cu un destin tragic, care a fost deportată în Siberia. Buneii mei, fiind şi ei deportaţi, au fost omorâţi de comunişti. Am avut multă suferinţă şi nu am putut accepta să-mi trădez neamul şi principiile de viaţă. M-a dezgustat comportamentul multor politicieni şi am plecat din acest domeniu.

Valeriu Matei: Soarta Declaraţiei de Independenţă nu poate să nu ne îngrijoreze. Dacă nu vom recunoaşte deschis acest lucru, se va înţelege că ne gândim doar la avantaje materiale. Astăzi, în R. Moldova este trucat până şi cursul european. Diplomaţia noastră e într-un hal fără hal. În prezent, ambasadorii practică afaceri ilicite sau fac agitaţie electorală, simulând că sunt preocupaţi de aderarea R. Moldova la UE.

Mihai Coşcodan: După noi au venit la conducere oameni de altă orientare. Când am fost noi în primul Parlament, nu am avut interese personale. Singurul nostru scop era edificarea unui stat independent. Îmi amintesc de problemele care erau pe plan extern, de relaţiile cu România. Atunci nu se vorbea despre integrarea europeană, dar în sufletul nostru doream acest lucru.

Petru Buburuz: Unul dintre preoţii-deputaţi ai Primului Parlament al Moldovei, a binecuvântat cele trei Mari Adunări Naţionale, precum şi  Podurile de flori de la Ungheni şi de la Albiţa. Este decorat cu „Ordinul Republicii”,  are mai multe distincţii bisericeşti. Petru Buburuz spune că la sfârșitul anilor 90, poporul Moldovei era flămând de cele spirituale, „oamenii doreau libertate, să nu mai fie opriți ca sa poată mărturisi o credință, să poată merge la biserică, să respecte tradițiile neamului”. „În timpul când era semnată Declarația în Parlament, eu mă aflam la Marea Adunare Națională și deputații, mie îmi pare că, mulți au semnat, numai de aceea, că era Marea Adunare, alături era poporul. Eu am binecuvântat adunarea. Oamenii veneau desculți din toate colţurile ţării, nu erau mașini, veneau pe jos. Dar veneau ca să schimbe ceva în ţara asta şi în viața noastră”, își amintește Petru Buburuz.

„Noi în fiecare an, la 27 martie, facem pomenirea deputaților care au votat unirea, iar la 27 august, tragem clopotele în memoria acestui eveniment a Declarației de Independență. Și facem pomenirea deputaților care au decedat și îi pomenim la sănătate pe cei care sunt în viață”, spune parohul Bisericii „Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din capitală.

Alexandru Arseni: „Ne-am bucurat că toţi, am început a bate din palme că RM s-a proclamat suverană, după care independentă. Toate acestea au fost supuse unui examen foarte dramatic. Rusia a declanşat, prin forţele separatiste de la Tiraspol, război împotriva independenţei noastre”.

Victor Puşcaşu: „Ce înseamnă Declaraţia de Independenţă: un singur fapt că cerem să ni se recunoască independenţa şi să fim recunoscuţi ca subiect de drept internaţional.”

23Preşedintele Republicii Moldova pe parcursul anilor a conferit „Ordinul Republicii” deputaţilor – semnatari ai Declaraţiei de Independenţă.

Cea mai înaltă distincţie de stat a fost conferită în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia la actul de proclamare a Republicii Moldova ca stat suveran, independent şi democratic, pentru merite deosebite în instaurarea coeziunii şi concordiei în societate şi activitate rodnică în vederea sporirii prestigiului ţării pe plan internaţional.

Deputați aleși în primul Parlament al Republicii Moldova:

Nume Ocupație la data alegerii
Petru Chimirciuc medic-șef al Spitalului Orășenesc nr. 1 din Bălți
Anatol Conoplin șef de sector ICȘ „RIF” al AP „Lenin”
Valeriu Egorov maistru-controlor la AP „Lenin”
Vasile Iovv prim-secretar al CO al PCM Bălți
Vladimir Iuzvenco șef al depoului de locomotive
Valentin Leșinski reprezentant permanent al RM în Sovietul Miniștrilor al URSS
Victor Morev președinte al CEO Bălți
Dumitru Pălărie secretar al CO al PCM Bălți
Vitalie Pritula secretar al doilea al CO al PCM Bălți
Valeriu Serjant șeful Secției vize și înregistrare a cetățenilor străini din Bălți
Mihai Șabarcin șef de direcție „Moldavtopromtorg”
Fiodor Zlatov șef de secție AP „Lenin”
Mihail Catcov șef al Secției politice, unitatea militară 33867
Anatol Coleghin șeful Trustului de construcții din Bender
Alexandru Efanov brigadier la Uzina de beton armat nr. 3 din Bender
Danil Matcin director al sovhozului „Bender”
Constantin Novoderejkin director general al Agrofirmei „Varnița”
Ghimn Pologov director al AP „Electrofarfor”
Pavel Țîmai prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Bender
Anatol Țurcanu președinte CR Bender
Ludmila Silicenko director general la Combinatul de mătase
Piotr Volkov director general, AP „Bendertrans”
Grigore Volovoi secretar al biroului de partid la Uzina experimentală din Bender
Oleg Zapoliski președinte al Consiliului orășenesc al veteranilor din Bender
Gheorghe Amihalachioaie avocat, Consultația juridică, raionul Lenin
Nicolae Andronatii inginer-electronist
Nicolae Andronic referent la Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM
Ion Batcu docent la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău
Elena Bălan șefa Policlinicii AM nr. 4 Chișinău
Victor Berlinschi președinte al Judecătoriei populare a raionului Sovietic
Gheorghe Bogdanov șef-adjunct al Direcției aviației civile
Vladimir Bondarenco director al Uzinei 425 AC
Gheorghe Cîrlan Judecătoria populară Octombrie
Anatol Chiriac șef al redacției muzicale radio la Radioteleviziunea națională
Vitalie Ciorap economist
Vladlen Colesov militar
Valentin Colun șef al Secției juridice a AP „Sciotmaș”
Ilie Coșanu directorul Școlii medii nr. 32 din Chișinău
Valentin Cunev locțiitorul președintelui CEO Chișinău
Stepan Curtev șef al SAIR Octombrie
Grigore Cușmăunsă președinte al Asociației „Moldvinprom”
Anatol Davîdov șef al Secției orășenești a Afacerilor Interne (or. Chișinău)
Vladimir Dobrea președinte al CEO Chișinău
Mihai Ghimpu consultant juridic al Trustului „Spețstroimehanizația”
Alexandru Gorodnicenco prim-secretar al Comitetului Raional al Comsomolului
Semion Guranda medic-șef adjunct la COMC
Pavel Gusac docent, Institutul de Stat de Medicină din Chișinău
Gheorghe Hioară docent USM
Dumitru Holban profesor, Institutul Agricol
Anatol Ivanov director al Institutului „Moldproiectmobeli”
Valentin Krîlov inginer-șef, Uzina „Signal”
Ludmila Lașcionova prim-secretar al Comitetului Raional Lenin al PCM
Valeriu Lebedev colaborator științific AȘM
Veaceslav Litvinenco director al Școlii Medii nr. 8
Anatol Lisețki șef al Catedrei de istorie a URSS a USM
Vladlen Lîiurov președinte-adjunct a Consiliului republican „Dinamo”
Ion Madan energetician-șef la Trustul „Moldsviazistroi” Durlești
Iurie Maxuta președinte al comitetului sindical AP „Sciotmaș”
Svetlana Mîslițcaia președinte al CR Sovietic
Nicolae Misail corespondent la ziarul „Moldova Socialistă”
Andrei Moraru director al Asociației gestionare de comerț exterior „Moldex”
Petru Muntean președinte al Judecătoriei populare a raionului Nistru
Vasile Nedelciuc inginer-electrician, docent
Ion Negură șef de catedră, pedagog
Valentin Nicolaenco director al Institutului „MoldGINTIz”
Victor Nikulin director al Uzinei „Mezon”
Dumitru Noroc medic-șef al Spitalului orășenesc nr. 4 Chișinău
Alexandru Ohotnicov șef de secție la AȘP „Moldovaghidromaș”
Olga Ojoga șef de grup „MoldASUmebeli”
Tudor Panțîru președinte al Judecătoriei populare r-l Frunze
Larisa Pokotilova inginer-șef la Institutul „Kvant”
Eugen Popușoi decan al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău
Ion Prisăcaru șef de catedră la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău
Alexandra Raiu sudor
Anatol Rusanov director al Institutului „MoldNIIINTI”
Ion Rusu inspector în secția cadre la Oficiul vamal Chișinău
Mircea Rusu director general al AȘP „Moldhidromaș”
Andrei Safonov profesor de istorie
Vladimir Solonari istoric
Ion Stepanenco șef al Direcției „Mehremstroizapciasti”
Piotr Șornikov colaborator la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSSM
Vasile Șova prim-secretar al Comitetului Raional al ULCTM
Constantin Tampiza șef de secție al Comitetului Central al PCM
Ion Tanas
Ilia Trombițki colaborator științific la Institutul “MoldNIRS”
Constantin Țurcan medic-șef, Spitalul de psihiatrie din Chișinău
Ion Ungureanu regizor la Teatrul Armatei Sovietice
Vasile Ursu președinte al CE al Sovietului raional Dnestrovsc
Vitalie Zavgorodni comisar militar al raionului Octombrie
Iuri Zinoviev președinte al „Agropromstroi”
Vitali Znagovan
Victor Arestov medic-șef la Policlinica stomatologică
Anatoli Bolșakov director general al AP „Tocilitmaș”
Valentin Cicikin director general al APȘ „Dnestr”
Victor Constantinov locțiitorul președintelui CEO Tiraspol
Lidia Dicusar muncitoare, Combinatul de bumbac din Tiraspol
Vladimir Emilianov lăcătuș, Uzina „Litmaș”
Vitalie Glebov secretar al Comitetului Raional al PCM Tiraspol
Andrei Manoilov șofer, AP „Tiraspoltrans”
Alexandru Morozov secretar-adjunct al comitetului de partid la Centrala electrică moldovenească din Tiraspol
Vilor Ordin director al Asociației de producere a țesăturilor din bumbac
Veniamin Potașev laborant la Uzina de autorefrigeratoare
Evgheni Pușneac director al Uzinei de metalolitografie
Vladimir Rîleakov tehnolog
Nicolai Riumin șef al „SU-29”
Igor Smirnov președintele Comitetului orășenesc al deputaților poporului din Tiraspol
Leonid Țurcan prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Tiraspol
Anna Volkova docent, IPT „Șevcenko”
Piotr Zalojkov brigadier la Uzina Litmaș”
Valentin Oglindă președinte al CE al Sovietului sătesc Mereni
Sava Platon șef de secție al Sovietului Raional Anenii Noi
Anatol Popușoi agronom
Alexandru Snegur director de sovhoz, s. Speia
Anatol Țurcanu președinte al Asociației “Moldhlebproduct”
Serafim Urecheanu președinte al CR Anenii Noi
Iurie Gherasimov șef la Căile Ferate ale Moldovei
Fiodor Marinov profesor, Școala Medie din s. Avdarma
Alecu Reniță șef al secției publicistică la ziarul „Literatura și Arta”
Petru Tărîță președinte de colhoz, s. Sadaclia
Valeriu Bulgari președintele al CE al SR Briceni
Vasile Cojocaru președinte de colhoz, s. Drepcăuți
Vladimir Gudumac prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Briceni
Petru Lucinschi prim-secretar al Comitetului Central al PCM
Ion Pădureț președinte de colhoz, s. Șirăuți
Ion Scutaru președinte de colhoz, s. Bălăsinești
Anatol Simac șef al Secției raionale Briceni a Afacerilor Interne
Mihai Voloșin președinte al Asociației intergospodărești de construcții
Alexandru Arseni funcționar, Secția de repartizare a spațiului locativ a CE orășenesc Chișinău
Grigore Bratunov președintele CER Cahul
Valdemar Cirt director general AP Cahul „Minmestprombît”
Mihai Guslikov director al Trustului „Agropromgrajdanstroi” din Cahul
Ion Palii prim-secretar CO PCM Cahul
Nicolae Todos director de sovhoz, s. Andrușul de Sus
Alexandru But ziarul „Dnestr”
Vladimir Carauș președinte de colhoz, s. Cuhureștii de Sus
Pavel Dubălari prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Camenca
Grigore Evstratii președinte de colhoz, s. Hrustovaia
Gheorghe Grosu președinte de colhoz, s. Cunicea
Mihai Popovici conducător al Centrului republican de diagnostică
Călin Botica director de sovhoz, s. Gotești
Andrei Cabac lector la Institutul de Stat de Medicină, chirurg
Ion Neagu secretar al Comitetului Raional al PCM Cantemir
Valeriu Obreja agronom, s. Victorovca
Pantelei Pîrvan președintele al Sovietului deputaților, s. Baimaclia
Nicolae Dabija redactor-șef „Literatura și Arta”
Vasile Vatamanu redactor-șef adjunct la ziarul „Progres”
Ion Pălăncica prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Gangura
Andrei Țurcanu colaborator științific, Institutul de Limbă și Literatură al AȘM
Tudor Bobescu director de sovhoz
Alexandru Buruian col. șt. la Institutul marxism-leninismului de pe lângă CC al PCUS
Petru Caterev șef al Secției chirurgie al SRC Călărași
Semion Gurghiș director de sovhoz, s. Pitușca
Ștefan Maimescu corespondent „Gosteleradio”
Ion Munteanu director al Școlii Medii, s. Vălcineț
Tudor Olaru prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Călărași
Sergiu Chircă șef al Catedrei de economie a USM
Ion Cojocaru director al CAI Căușeni
Grigore Jelihovski protoiereu
Gheorghe Mazilu critic literar, revista „Nistru”
Eugen Pîslaru prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Căușeni
Ion Ungureanu jurist
Tudor Angheli director al ATEM
Vladimir Capanji medic-psihiatru
Fiodor Carapunarlî inginer-șef, s. Baurci
Vasile Costov savant, agronom
Stepan Curoglo istoric, AȘM
Piotr Pascari savant, agronom
Iovu Bivol agronom, s. Iurevca
Andrei Cubasov președinte de colhoz, s. Gura Galbenă
Petru Griciuc prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Cimișlia
Tudor Negru docent, Facultatea de drept a USM
Ignat Vasilachi metodist la Palatul pionierilor
Constantin Capsamun președinte de colhoz, s. Dezghingea
Ivan Chior președinte de colhoz, s. Beșalma
Gheorghe Ciobanu director de sovhoz
Gavril Frangu președinte de colhoz, s. Congaz
Mihail Kendighelean profesor, Școala Medie nr. 1 din Comrat
Constantin Taușanji președinte al CE al Sovietului raional Comrat de deputați ai poporului
Stepan Topal inginer-constructor
Vladimir Beșleagă scriitor
Ion Ciuntu preot
Dumitru Crețu președinte de colhoz, s. Cărpineni
Mihai Dimitriu vicedirector al ȘPT nr. 88 din Cotovsc
Valentin Lefter prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Cotovsc
Iacob Negru președinte de colhoz, s. Sărata Galbenă
Vasile Sajin pedagog, Școala Medie, s. Logănești
Constantin Tănase filolog, AȘM
Gheorghe Trestianu director al sovhozului „Lăpușna”
Ion Chiriac președinte de colhoz, s. Hîrtopul Mare
Gheorghe Ghimpu secretar al CE al Frontului Popular
Ion Novac președinte al Sovietului raional Criuleni de deputați ai poporului
Anatol Plugaru director-adjunct, „Moldova-film”
Ion Popov președinte al CR Criuleni
Dumitru Postovan procuror-adjunct, Procuratura RSSM
Ananie Badan prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Dondușeni
Petru Bodorin președinte de colhoz, s. Târnova
Boris Carandiuc director al RE „Nord-Vest”
Emil Mazureac președinte de colhoz, s. Cernoleuca
Victor Pușcaș vicepreședinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM
Gheorghe Beliciuc prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Drochia
Ion Buga doctor în șt. istorice, USM
Mihai Gajiu președinte de colhoz, s. Gribova
Valerian Gherman președinte de colhoz, s. Drochia
Ion Grigoraș preot
Lidia Istrati director al Muzeului de Literatură „D. Cantemir”
Petru Lupașcu președinte de colhoz, s. Șura
Dumitru Postovan președinte al colhozului „B. Glavan”
Petru Brașoveanu președinte de colhoz, s. Molovata
Victor Diucarev zootehnician-șef AȘP „Moldptițeprom”
Ion Mițcul președinte al Comitetului Raional al PCM
Mihai Mușumanschi director general la Asociația „Moldtoplivo”
Boris Pălărie prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Dubăsari
Valentina Podgornaia director al fabricii „Șveinaia”
Serghei Popa președinte al Sovietului raional Dubăsari de deputați ai poporului
Gheorghe Ciorba prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Edineț
Sergiu Coșceev director al minei „Calininsc”, or. Calininsc
Valentin Dolganiuc inginer-mecanic, s. Zăbriceni
Anatol Ivanov director al Asociației pentru construcția mașinilor-unelte
Vasile Nestor președinte de colhoz
Petru Poiată șef al Secției scrisori, ziarul raional „Lenineț”
Dumitru Puntea președinte de colhoz, s. Burlăceni
Anatol Zelenschi director al Sovhozului-tehnicum de zootehnie din Edineț
Grigore Bordeianu decan al Facultății CIC, Institutul Politehnic din Chișinău
Mihai Goncearenco președinte de colhoz, s. Mărăndeni
Dumitru Moțpan președinte de colhoz
Mihai Popovici președinte de colhoz, s. Catranâc
Andrei Rusnac șef al „PMK-7”
Gheorghe Slabu docent la Institutul Agricol din Chișinău
Vasile Ursachi președinte de colhoz, s. Izvoare
Mihai Volontir director artistic al Teatrului Dramatic din Bălți
Ion Costaș general, președintele CC al „DOSAAF”
Sergiu Manea șef al fermei de lapte, s. Băhrinești
Mihai Rusu secretar al Comitetului Raional al PCM Florești
Ludmila Scalnîi președinte al Prezidiului societății moldovenești de prietenie
Anatol Șaragov director al Bazei auto nr.14
Victor Tocan prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Florești
Ion Țurcan președinte, „Constructor”
Constantin Bogdan președinte de colhoz, s. Cajba
Ion Butnaru filolog
Ion Mărgineanu profesor, Școala Medie din satul Fundurii Vechi
Mihai Plasiciuc locțiitorul președintelui Consiliului Raional Glodeni
Aurel Saulea profesor, Institutul de Stat de Medicină din Chișinău
Petru Carauș secretar al Comitetului de partid, s. Mălăiești
Fiodor Evtodiev președinte de colhoz, s. Speia
Petru Poian prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Grigoriopol
Stepan Plaținda președinte de colhoz
Ivan Țînnik director de sovhoz, s. Hlinaia
Afanasie Chechiu director OPH „Lenin” Băcioi
Mihai Cotorobai lector la Catedra de drept a USM
Gheorghe Efros șef al Secției de prelucrare a strugurilor AȘP „Ialoveni”
Petru Soltan profesor la USM
Anatol Șalaru colaborator științific, Institutul experimental-științific al igienei
Anton Terente secretar al doilea CR PCM Ialoveni
Andrei Vartic director artistic al Teatrului „A. Mateevici”
Vladimir Agachi președinte de colhoz, s. Pepeni
Mihai Druță profesor de istorie, s. Rădoaia
Dumitru Grosu inginer-constructor, s. Țâplești
Ion Hadârcă secretar al USM
Pavel Lupăcescu șef al Complexului zootehnic din s. Sângereii Noi
Spiridon Martîniuc secretar al doilea al Comitetului Raional al PCM Lazo
Nicolae Moraru președinte de colhoz
Nicolae Oleinic președinte al CEO Lazo
Pavel Bejenuță șef al Secției raionale de învățământ Leova
Valeriu Matei consultant pentru literatura din Moldova la Uniunea Scriitorilor din URSS
Andrei Diaconu prim-secretar al CR al PCM Leova
Marin Beleuță adjunct al președintelui CE Leova
Mihai Ciorici președinte al Comitetului Raional al PCM Nisporeni
Ilarion Guidea președinte al CAI „Vărzărești”
Mihai Lazăr președinte de colhoz
Gheorghe Scutaru președinte de colhoz, s. Milești
Mihai Scutaru președinte de colhoz, s. Milești
Mircea Snegur președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM
Ion Tacu președinte de colhoz, s. Ciuciuleni
Grigore Cușnir lucrător al CC al PCM
Sergiu Fandofan șef de direcție la „Agropromsoiuz”
Vasile Gudima președinte de colhoz, s. Lencăuți
Ion Guțu președinte al CER Ocnița
Ion Mereuță medic-șef adjunct la Spitalul Raional Ocnița
Gheorghe Răducan director ȘPT-29
Nicolae Stadinciuc prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Ocnița
Ion Borșevici rector al Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Orhei
Dumitru Cernei președinte de colhoz, s. Bulăiești
Constantin Culea director de sovhoz, s. Ivancea
Vladimir Darii șeful Secției propagandă și agitație a Comitetului Raional al PCM Orhei
Nicolae Domente prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Orhei
Teodor Macrinici președinte de colhoz, s. Biești
Vasile Pasaniuc director al AMT
Vlad Pascaru redactor-șef al ziarului „Plaiul Orheian”
Ion Popa director de sovhoz, s. Ghetlova
Vasile Pruteanu profesor, Școala medie din s. Peresecina
Vasile Șevcenco președinte al CR Orhei
Nadejda Brînzan șef de secție la SCR Rezina
Nicolae Costin politolog, Catedra de politologie a USM
Vasile Domente prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Rezina
Nicolae Proca secretar al doilea al Comitetului Raional al PCM Rezina
Tudor Țopa redactor-șef, ziarul „Moldova Socialistă”
Boris Aculov Combinatul de ardezie-ciment din Rîbnița
Iuri Atamanenko inginer DCD-14, Rîbnița
Anatol Belitcenco director al Uzinei metalurgice din Rîbnița
Evgheni Berdnikov prim-secretar al CO al PCM Rîbnița
Nicolai Bogdanov inginer-șef la Uzina metalurgică din Rîbnița
Nadejda Cegurco cusătoreasă, Fabrica de confecții din Rîbnița
Vladimir Goncear președinte al Întreprinderii „Agrogaz”, s. Popeni
Mihai Mălai șef al Direcției de construcție a drumurilor
Semion Badrajan președinte de colhoz, s. Pociumbeni
Mihai Bejan președinte de colhoz, s. Costești
Valeriu Daraban șef de subdiviziune, Comitetul Securității de Stat al RSSM
Dumitru Guțu prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Rîșcani
Valentin Mândâcanu corespondent al Uniunii Scriitorilor din URSS, profesor
Mihai Sîromeatnicov președinte de colhoz, s. Leadoveni
Titu Serghei agronom-șef, s. Leadoveni
Anton Spânu șef de catedră, Institutul de Stat de Medicină din Chișinău
Vasile Baboi președinte de colhoz, or. Pervomaisk
Boris Brizițchi președinte de colhoz, s. Copanca
Aleksandr Bulîcev savant, agronom, Slobozia
Mihail Codin șeful Secției de propagandă a CC al PCM
Vasile Graf președinte de colhoz, s. Cioburciu
Vladimir Labunski președinte de colhoz, s. Sucleia
Ion Luca secretar al Comitetului Raional al PCM Slobozia
Petru Nastasiuc președinte de colhoz, s. Parcani
Fiodor Nirean președintele CR Slobozia
Nicolae Ostapenco președinte al CE Chițcani
Anatol Salamandîk inginer pe gazificare
Andrei Baștovoi inginer-electronist
Anatol Chișner președintele CER al PCM Soroca
Jorj Crisico președinte al cârmuirii „Avangard”
Ilie Mocanu prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Soroca
Victor Pavlic agronom
Nicolae Robu preot, inginer
Petru Sandulachi colaborator științific AȘM, istoric
Elisei Secrieru judecător, Judecătoria populară
Iurie Timoșenco director general al Uzinei de utilaj tehnologic din Soroca
Nicolae Alexei inspector, SAI Strășeni
Ilie Bratu arendator în sovhozul „Biruința”, s. Cojușna
Mircea Druc director general al Centrului național de colaborare cu țările străine
Tudor Mogâldea savant-agronom, s. Zubrești
Alexandru Moșanu decanul Facultății de istorie a U.S.M.
Mihai Poiată

viceministru al Culturii

Ion Țurcanu redactor-șef, Editura „Cartea Moldovenească”
Ion Vatamanu șef de laborator la Institutul de Chimie al AȘM
Dumitru Brașoveanu membru al Judecătoriei Supreme
Valeriu Cibotaru avocat la Asociația juridică „Plai”
Dumitru Croitor preot, s. Slobozia
Nicolae Grosu economist, sovhozul „Miciurin”, s. Talmaza
Ion Lapaci economist-șef în sovhozul din s. Cioburciu
Nicolae Malachi președinte de colhoz, s. Volontirovca
Vasile Vartic președinte de colhoz, s. Feștelița
Sergiu Argatu președinte de colhoz, s. Cobâlnea
Zosim Bodiu prim-secretar al CO al PCM Șoldănești
Valentin Burduja președinte al CER Șoldănești
Victor Reabcici președinte al „Gosagroprom” RSSM
Dumitru Cereș președintele CR Taraclia
Chiril Darmancev președinte de colhoz
Gheorghe Nechit prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Taraclia
Gheorghe Siumbeli președinte de colhoz
Tudor Lefter președintele CER Telenești
Andrei Munteanu preot
Vasile Năstase șef de secție la ziarul „Tinerimea Moldovei”
Mihai Străjescu profesor de matematică, s. Verejeni
Ion Tăbîică președinte de colhoz, s. Pistruieni
Anatol Țăranu colaborator șt. AȘM, istoric
Vasile Basoc președinte de colhoz, s. Măcărești
Stepan Bogacenco președinte al CO Ungheni
Mihai Coșcodan rector al Universității din Tiraspol
Valeriu Jardan neuropatolog la Spitalul Raional Cornești
Vasile Para inginer-șef la Combinatul de produse lactate din Ungheni
Mihai Pătraș învățător
Constantin Sahanovschi prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Ungheni
Vasile Șoimaru docent, Universitatea de Stat din Chișinău
Dumitru Todoroi șef de catedră, Institutul Agricol din Chișinău
Victor Uncuță medic-șef la Spitalul Raional Ungheni
Ion Eremia profesor, Școala Medie din s. Colibași
Vitalie Ustroi director general „Valeologia”
Vasile Vodă prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Vulcănești

Bibliografie:

  1. POPA, Victor. Drept parlamentar al Republicii Moldova. Chişinău, 1999
  2. http://istoria.md/articol/573/Declara%C5%A3ia_de_Independen%C5%A3%C4%83_a_Republicii_Moldova
  3. http://parlamentul90.md/
  4. http://parlamentul90.md/main/news/9
  5. http://www.publika.md/declaratia-de-independenta-a-republicii-moldova-va-fi-pastrata-la-trezoreria-bancii-nationale-_190551.html
  6. http://www.realitatea.md/membrii-asocia-iei-parlamentul-90-indeamna-alegatorii-sa-sus-ina-pe-30-noiembrie-parcursul-european-al-arii_11934.html
  7. http://www.timpul.md/articol/semnatarii-declaratiei-de-independenta–uitati-si-umiliti-de-stat-8532.html
  8. http://trm.md/ro/politic/petru-buburuz-la-sfar-itul-anilor-90-poporul-dorea-libertate/
  9. http://tribuna.md/2014/08/16/istorie-deputatii-independentei/
  10. http://unimedia.info/stiri/-14277.html
  11. http://www.vipmagazin.md/tema/deputa%C5%A3ii_primului_Parlament/
  12. http://www.zdg.md/editia-print/politic/declaratia-de-independenta-revizuita
  13. http://www.zdg.md/stiri/palamentul-90-apel-catre-alegatori

Un comentariu

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.