Parlamentul Independenței

27 august – Ziua independenței Republicii Moldova

Ziua Independenței este sărbătoarea națională a Republicii Moldova, prin care se marchează adoptarea Declarației de Independență la 27 august 1991. În urma declarării independenței, Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent. Proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991 a constituit urmarea unui proces complex. 

    D E C L A R A Ţ I A

DE INDEPENDENŢĂ A REPUBLICII MOLDOVA

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice,

AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;

CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 si 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei;

SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria – parte componentă a teritoriului istoric şi etnic al poporului nostru;

LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia” prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991;

SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale„, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească„, acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.;

REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotarîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

PORNIND de la Declaraţia suveranitatii Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, şi de la faptul că populaţia Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra menţinerii U.R.S.S.;

TINÎND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă;

REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O.N.U., Actului final de la Helsinki şi normelor de drept internaţional;

APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrşirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional,

PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.

În calitatea sa de STAT SUVERAN şi INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:

SOLICITĂ tuturor statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii, şi îşi exprimă dorinţa de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte domenii de interes comun cu ţările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international şi practicii existente în lume în această materie;

ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate;

DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale;

CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova;

HOTARĂŞTE că pe întregul său teritoriu să se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;

GARANTEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparţinînd grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki şi ale documentelor adoptate ulterior Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Chişinău, Parlamentul Republicii Moldova,

27 august 1991

Declaraţia de Independenţă a fost votată de deputaţii primului Parlament democratic al ţării. Acesta a fost ales în februarie-martie 1990, scrutinul numindu-se „Alegerile pentru Sovietul Suprem al RSS Moldova”. Alegerile au avut loc în baza sistemului de circumscripţii uninominale (44 circumscripţii), în rezultat fiind aleşi 380 de deputaţi. La alegeri a avut dreptul de a participa oficial doar Partidul Comunist. Totodată, reprezentanţilor opoziţiei l-i s-a permis să participe ca şi candidaţi independenţi. Majoritatea acestora erau reprezentanţii Frontului Popular, care a acumulat circa 27% din numărul total de deputaţi. Prima ședință a Parlamentului a avut loc la 17 aprilie 1990.

La 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislatura a XII-a, fosta republică unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul ei Parlament. Acest prim Parlament a avut trei preşedinţi: Mircea Snegur (27 aprilie – 3 septembrie 1990), Alexandru Moşanu (4 septembrie 1990 – 2 februarie 1993) şi Petru Lucinschi (4 februarie 1993 – 27 februarie 1994).

„Parlamentul – 90”, a adoptat la 23 iunie 1990 Declaraţia suveranităţii Republicii Sovietice Socialiste Moldova, iar la 27 august 1991 – Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. De asemenea au fost adoptate legile privind Tricolorul în calitate de Drapel de Stat, privind Stema şi Imnul de Stat ale Republicii Moldova şi altele. La ședința sesiunii extraordinare a Parlamentului din 27 august 1991 s-au prezentat 277 de deputați, ceea ce reprezenta mai mult de 2/3 din numărul total. Supusă votului nominal, Declarația de Independenţă a fost votată unanim, fără dezbateri, de toți cei 277 de deputați prezenți la ședință.

Declarația a fost adoptată și semnată de 277 deputați în parlament la 27 august 1991. Actul original a ars în timpul protestelor din 2009 la Chișinău, dar un document identic a fost restaurat în 2010.

Biroul Permanent al Parlamentului a decis: Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova va fi păstrată la Trezoreria Băncii Naționale.

Declarația de Independență, care a fost distrusă în timpul acţiunilor violente din aprilie 2009, a fost semnată din nou la 26 aprilie 2010. Deputații din primul Parlament al Republicii Moldova și-au pus semnăturile pe noul document, în cadrul unei ședințe solemne a Parlamentului. La 30 martie 2010, Procuratura Generală a constatat distrugerea originalului Actului de Independență, care a ars totalmente în timpul incendiului produs în Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv în depozitul de arhivă, ca urmare a devastării imobilului în cadrul dezordinelor în masă de la 7 aprilie 2009.

Cine au fost şi ce fac deputaţii primului Parlament din R. Moldova (1990-1994)?

Unde i-a dus viaţa pe deputaţii primului Parlament?
Unii dintre foştii legiuitori, conducători de colhozuri şi sovhozuri, s-au reîntors  la baştină, în fruntea gospodăriilor agricole. Un număr considerabil de parlamentari au plecat dincolo, departe de patimile acestei lumi, alţii s-au instalat peste hotare. Cei mai mulţi însă fie că şi-au continuat cariera politică, fie că s-au lansat în afaceri, fie că au preferat să-şi facă un nume sau să şi-l păstreze aşa cum l-au avut. Pe mulţi dintre primii deputaţi îi încearcă astăzi regretele. Regretul de a nu-şi fi onorat mandatul până la capăt, regretul de a fi cedat atunci când nu era cazul. Ar fi fost în stare aceşti oameni să schimbe cursul istoriei pe un alt făgaş? Se prea poate…

Anatol Plugaru: Parlamentul anilor ‘90, a fost şi rămâne formaţiunea legiuitoate a cetăţenilor noştri de cea mai înaltă probă.

Alexandru Moşanu: Declaraţia de Independenţă, adoptată de Parlamentul anilor 1990-94, nu este doar documentul principal al acelui Legislativ. Este actul în temeiul căruia a apărut R. Moldova ca stat suveran, independent şi unitar. Acest lucru nu a plăcut şi nu place unei părţi dintre deputaţi şi dintre partidele politice. În urma pierderii războiului, impus de Rusia, s-a schimbat rapid raportul de forţe politice la Chişinău. Cei care au venit la putere în 1994 au pornit acţiuni diversive. În Constituţia adoptată de agrarieni se spune că populaţia de aici formează poporul moldovenesc, tot în ea se spune şi despre existenţa limbii moldoveneşti. Aceste lucruri sunt în contradicţie cu Declaraţia de Independenţă. Parlamentele ulterioare au încercat revizuirea Declaraţiei de Independenţă.

Petru Munteanu: Atunci a fost un val al Mişcării de Eliberare Naţională care, pentru prima dată, a pus problema adoptării limbii române ca limbă de stat. Pe fundalul prăbuşirii imperiului sovietic, totalitarist, în frunte cu PCUS, apăreau vlăstatii democraţiei, promovate de partidele noi, liberale, democratice… În această conjunctură, ţinând cont de situaţia economică ce se crease, democraţii nu s-au putut menţine la putere. Ar fi trebuit să distrugem definitiv sistemul socialist, ar fi trebuit adoptată Legea cu privire la proprietate, ar fi trebuit constituit un sistem pluripartitist… Nu puteau fi făcute toate simultan. Era nevoie de timp. Noi nu am putut ţine piept acelei avalanşe. Dar totuşi am distrus sistemul. Cei care se află acum la putere ne consideră pe noi demolatori, iar pe ei făuritori, creatori. E un paradox.

Ion Buga: Primul Parlament rămâne în continuare fidel Declaraţiei de Independenţă pe care a votat-o. Aceasta ar fi trebuit să devină fundamentul următoarelor Constituţii, pentru că, în lumea civilizată, la baza Legilor supreme stau anume Declaraţiile de Independenţă. Noi am propus atunci acest lucru. Dacă ar fi fost realizat, astăzi eram în rând cu lumea.

Dumitru Puntea: Primul Parlament s-a autodizolvat, fără a-şi exercita integral mandatul. După acel Parlament, deşi am rămas pe aceleaşi poziţii civice, am plecat din politică. Eu vin dintr-o familie cu un destin tragic, care a fost deportată în Siberia. Buneii mei, fiind şi ei deportaţi, au fost omorâţi de comunişti. Am avut multă suferinţă şi nu am putut accepta să-mi trădez neamul şi principiile de viaţă. M-a dezgustat comportamentul multor politicieni şi am plecat din acest domeniu.

Valeriu Matei: Soarta Declaraţiei de Independenţă nu poate să nu ne îngrijoreze. Dacă nu vom recunoaşte deschis acest lucru, se va înţelege că ne gândim doar la avantaje materiale. Astăzi, în R. Moldova este trucat până şi cursul european. Diplomaţia noastră e într-un hal fără hal. În prezent, ambasadorii practică afaceri ilicite sau fac agitaţie electorală, simulând că sunt preocupaţi de aderarea R. Moldova la UE.

Mihai Coşcodan: După noi au venit la conducere oameni de altă orientare. Când am fost noi în primul Parlament, nu am avut interese personale. Singurul nostru scop era edificarea unui stat independent. Îmi amintesc de problemele care erau pe plan extern, de relaţiile cu România. Atunci nu se vorbea despre integrarea europeană, dar în sufletul nostru doream acest lucru.

Petru Buburuz: Unul dintre preoţii-deputaţi ai Primului Parlament al Moldovei, a binecuvântat cele trei Mari Adunări Naţionale, precum şi  Podurile de flori de la Ungheni şi de la Albiţa. Este decorat cu „Ordinul Republicii”,  are mai multe distincţii bisericeşti. Petru Buburuz spune că la sfârșitul anilor 90, poporul Moldovei era flămând de cele spirituale, „oamenii doreau libertate, să nu mai fie opriți ca sa poată mărturisi o credință, să poată merge la biserică, să respecte tradițiile neamului”. „În timpul când era semnată Declarația în Parlament, eu mă aflam la Marea Adunare Națională și deputații, mie îmi pare că, mulți au semnat, numai de aceea, că era Marea Adunare, alături era poporul. Eu am binecuvântat adunarea. Oamenii veneau desculți din toate colţurile ţării, nu erau mașini, veneau pe jos. Dar veneau ca să schimbe ceva în ţara asta şi în viața noastră”, își amintește Petru Buburuz.

„Noi în fiecare an, la 27 martie, facem pomenirea deputaților care au votat unirea, iar la 27 august, tragem clopotele în memoria acestui eveniment a Declarației de Independență. Și facem pomenirea deputaților care au decedat și îi pomenim la sănătate pe cei care sunt în viață”, spune parohul Bisericii „Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din capitală.

Alexandru Arseni: „Ne-am bucurat că toţi, am început a bate din palme că RM s-a proclamat suverană, după care independentă. Toate acestea au fost supuse unui examen foarte dramatic. Rusia a declanşat, prin forţele separatiste de la Tiraspol, război împotriva independenţei noastre”.

Victor Puşcaşu: „Ce înseamnă Declaraţia de Independenţă: un singur fapt că cerem să ni se recunoască independenţa şi să fim recunoscuţi ca subiect de drept internaţional.”

Deputați aleși în primul Parlament al Republicii Moldova:

Nume	Ocupație la data alegerii
Petru Chimirciuc	medic-șef al Spitalului Orășenesc nr. 1 din Bălți
Anatol Conoplin	șef de sector ICȘ „RIF” al AP „Lenin”
Valeriu Egorov	maistru-controlor la AP „Lenin”
Vasile Iovv	prim-secretar al CO al PCM Bălți
Vladimir Iuzvenco	șef al depoului de locomotive
Valentin Leșinski	reprezentant permanent al RM în Sovietul Miniștrilor al URSS
Victor Morev	președinte al CEO Bălți
Dumitru Pălărie	secretar al CO al PCM Bălți
Vitalie Pritula	secretar al doilea al CO al PCM Bălți
Valeriu Serjant	șeful Secției vize și înregistrare a cetățenilor străini din Bălți
Mihai Șabarcin	șef de direcție „Moldavtopromtorg”
Fiodor Zlatov	șef de secție AP „Lenin”
Mihail Catcov	șef al Secției politice, unitatea militară 33867
Anatol Coleghin	șeful Trustului de construcții din Bender
Alexandru Efanov	brigadier la Uzina de beton armat nr. 3 din Bender
Danil Matcin	director al sovhozului „Bender”
Constantin Novoderejkin	director general al Agrofirmei „Varnița”
Ghimn Pologov	director al AP „Electrofarfor”
Pavel Țîmai	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Bender
Anatol Țurcanu	președinte CR Bender
Ludmila Silicenko	director general la Combinatul de mătase
Piotr Volkov	director general, AP „Bendertrans”
Grigore Volovoi	secretar al biroului de partid la Uzina experimentală din Bender
Oleg Zapoliski	președinte al Consiliului orășenesc al veteranilor din Bender
Gheorghe Amihalachioaie	avocat, Consultația juridică, raionul Lenin
Nicolae Andronatii	inginer-electronist
Nicolae Andronic	referent la Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM
Ion Batcu	docent la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău
Elena Bălan	șefa Policlinicii AM nr. 4 Chișinău
Victor Berlinschi	președinte al Judecătoriei populare a raionului Sovietic
Gheorghe Bogdanov	șef-adjunct al Direcției aviației civile
Vladimir Bondarenco	director al Uzinei 425 AC
Gheorghe Cîrlan	Judecătoria populară Octombrie
Anatol Chiriac	șef al redacției muzicale radio la Radioteleviziunea națională
Vitalie Ciorap	economist
Vladlen Colesov	militar
Valentin Colun	șef al Secției juridice a AP „Sciotmaș”
Ilie Coșanu	directorul Școlii medii nr. 32 din Chișinău
Valentin Cunev	locțiitorul președintelui CEO Chișinău
Stepan Curtev	șef al SAIR Octombrie
Grigore Cușmăunsă	președinte al Asociației „Moldvinprom”
Anatol Davîdov	șef al Secției orășenești a Afacerilor Interne (or. Chișinău)
Vladimir Dobrea	președinte al CEO Chișinău
Mihai Ghimpu	consultant juridic al Trustului „Spețstroimehanizația”
Alexandru Gorodnicenco	prim-secretar al Comitetului Raional al Comsomolului
Semion Guranda	medic-șef adjunct la COMC
Pavel Gusac	docent, Institutul de Stat de Medicină din Chișinău
Gheorghe Hioară	docent USM
Dumitru Holban	profesor, Institutul Agricol
Anatol Ivanov	director al Institutului „Moldproiectmobeli”
Valentin Krîlov	inginer-șef, Uzina „Signal”
Ludmila Lașcionova	prim-secretar al Comitetului Raional Lenin al PCM
Valeriu Lebedev	colaborator științific AȘM
Veaceslav Litvinenco	director al Școlii Medii nr. 8
Anatol Lisețki	șef al Catedrei de istorie a URSS a USM
Vladlen Lîiurov	președinte-adjunct a Consiliului republican „Dinamo”
Ion Madan	energetician-șef la Trustul „Moldsviazistroi” Durlești
Iurie Maxuta	președinte al comitetului sindical AP „Sciotmaș”
Svetlana Mîslițcaia	președinte al CR Sovietic
Nicolae Misail	corespondent la ziarul „Moldova Socialistă”
Andrei Moraru	director al Asociației gestionare de comerț exterior „Moldex”
Petru Muntean	președinte al Judecătoriei populare a raionului Nistru
Vasile Nedelciuc	inginer-electrician, docent
Ion Negură	șef de catedră, pedagog
Valentin Nicolaenco	director al Institutului „MoldGINTIz”
Victor Nikulin	director al Uzinei „Mezon”
Dumitru Noroc	medic-șef al Spitalului orășenesc nr. 4 Chișinău
Alexandru Ohotnicov	șef de secție la AȘP „Moldovaghidromaș”
Olga Ojoga	șef de grup „MoldASUmebeli”
Tudor Panțîru	președinte al Judecătoriei populare r-l Frunze
Larisa Pokotilova	inginer-șef la Institutul „Kvant”
Eugen Popușoi	decan al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău
Ion Prisăcaru	șef de catedră la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău
Alexandra Raiu	sudor
Anatol Rusanov	director al Institutului „MoldNIIINTI”
Ion Rusu	inspector în secția cadre la Oficiul vamal Chișinău
Mircea Rusu	director general al AȘP „Moldhidromaș”
Andrei Safonov	profesor de istorie
Vladimir Solonari	istoric
Ion Stepanenco	șef al Direcției „Mehremstroizapciasti”
Piotr Șornikov	colaborator la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSSM
Vasile Șova	prim-secretar al Comitetului Raional al ULCTM
Constantin Tampiza	șef de secție al Comitetului Central al PCM
Ion Tanas
Ilia Trombițki	colaborator științific la Institutul “MoldNIRS”
Constantin Țurcan	medic-șef, Spitalul de psihiatrie din Chișinău
Ion Ungureanu	regizor la Teatrul Armatei Sovietice
Vasile Ursu	președinte al CE al Sovietului raional Dnestrovsc
Vitalie Zavgorodni	comisar militar al raionului Octombrie
Iuri Zinoviev	președinte al „Agropromstroi”
Vitali Znagovan
Victor Arestov	medic-șef la Policlinica stomatologică
Anatoli Bolșakov	director general al AP „Tocilitmaș”
Valentin Cicikin	director general al APȘ „Dnestr”
Victor Constantinov	locțiitorul președintelui CEO Tiraspol
Lidia Dicusar	muncitoare, Combinatul de bumbac din Tiraspol
Vladimir Emilianov	lăcătuș, Uzina „Litmaș”
Vitalie Glebov	secretar al Comitetului Raional al PCM Tiraspol
Andrei Manoilov	șofer, AP „Tiraspoltrans”
Alexandru Morozov	secretar-adjunct al comitetului de partid la Centrala electrică moldovenească din Tiraspol
Vilor Ordin	director al Asociației de producere a țesăturilor din bumbac
Veniamin Potașev	laborant la Uzina de autorefrigeratoare
Evgheni Pușneac	director al Uzinei de metalolitografie
Vladimir Rîleakov	tehnolog
Nicolai Riumin	șef al „SU-29”
Igor Smirnov	președintele Comitetului orășenesc al deputaților poporului din Tiraspol
Leonid Țurcan	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Tiraspol
Anna Volkova	docent, IPT „Șevcenko”
Piotr Zalojkov	brigadier la Uzina Litmaș”
Valentin Oglindă	președinte al CE al Sovietului sătesc Mereni
Sava Platon	șef de secție al Sovietului Raional Anenii Noi
Anatol Popușoi	agronom
Alexandru Snegur	director de sovhoz, s. Speia
Anatol Țurcanu	președinte al Asociației “Moldhlebproduct”
Serafim Urecheanu	președinte al CR Anenii Noi
Iurie Gherasimov	șef la Căile Ferate ale Moldovei
Fiodor Marinov	profesor, Școala Medie din s. Avdarma
Alecu Reniță	șef al secției publicistică la ziarul „Literatura și Arta”
Petru Tărîță	președinte de colhoz, s. Sadaclia
Valeriu Bulgari	președintele al CE al SR Briceni
Vasile Cojocaru	președinte de colhoz, s. Drepcăuți
Vladimir Gudumac	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Briceni
Petru Lucinschi	prim-secretar al Comitetului Central al PCM
Ion Pădureț	președinte de colhoz, s. Șirăuți
Ion Scutaru	președinte de colhoz, s. Bălăsinești
Anatol Simac	șef al Secției raionale Briceni a Afacerilor Interne
Mihai Voloșin	președinte al Asociației intergospodărești de construcții
Alexandru Arseni	funcționar, Secția de repartizare a spațiului locativ a CE orășenesc Chișinău
Grigore Bratunov	președintele CER Cahul
Valdemar Cirt	director general AP Cahul „Minmestprombît”
Mihai Guslikov	director al Trustului „Agropromgrajdanstroi” din Cahul
Ion Palii	prim-secretar CO PCM Cahul
Nicolae Todos	director de sovhoz, s. Andrușul de Sus
Alexandru But	ziarul „Dnestr”
Vladimir Carauș	președinte de colhoz, s. Cuhureștii de Sus
Pavel Dubălari	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Camenca
Grigore Evstratii	președinte de colhoz, s. Hrustovaia
Gheorghe Grosu	președinte de colhoz, s. Cunicea
Mihai Popovici	conducător al Centrului republican de diagnostică
Călin Botica	director de sovhoz, s. Gotești
Andrei Cabac	lector la Institutul de Stat de Medicină, chirurg
Ion Neagu	secretar al Comitetului Raional al PCM Cantemir
Valeriu Obreja	agronom, s. Victorovca
Pantelei Pîrvan	președintele al Sovietului deputaților, s. Baimaclia
Nicolae Dabija	redactor-șef „Literatura și Arta”
Vasile Vatamanu	redactor-șef adjunct la ziarul „Progres”
Ion Pălăncica	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Gangura
Andrei Țurcanu	colaborator științific, Institutul de Limbă și Literatură al AȘM
Tudor Bobescu	director de sovhoz
Alexandru Buruian	col. șt. la Institutul marxism-leninismului de pe lângă CC al PCUS
Petru Caterev	șef al Secției chirurgie al SRC Călărași
Semion Gurghiș	director de sovhoz, s. Pitușca
Ștefan Maimescu	corespondent „Gosteleradio”
Ion Munteanu	director al Școlii Medii, s. Vălcineț
Tudor Olaru	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Călărași
Sergiu Chircă	șef al Catedrei de economie a USM
Ion Cojocaru	director al CAI Căușeni
Grigore Jelihovski	protoiereu
Gheorghe Mazilu	critic literar, revista „Nistru”
Eugen Pîslaru	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Căușeni
Ion Ungureanu	jurist
Tudor Angheli	director al ATEM
Vladimir Capanji	medic-psihiatru
Fiodor Carapunarlî	inginer-șef, s. Baurci
Vasile Costov	savant, agronom
Stepan Curoglo	istoric, AȘM
Piotr Pascari	savant, agronom
Iovu Bivol	agronom, s. Iurevca
Andrei Cubasov	președinte de colhoz, s. Gura Galbenă
Petru Griciuc	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Cimișlia
Tudor Negru	docent, Facultatea de drept a USM
Ignat Vasilachi	metodist la Palatul pionierilor
Constantin Capsamun	președinte de colhoz, s. Dezghingea
Ivan Chior	președinte de colhoz, s. Beșalma
Gheorghe Ciobanu	director de sovhoz
Gavril Frangu	președinte de colhoz, s. Congaz
Mihail Kendighelean	profesor, Școala Medie nr. 1 din Comrat
Constantin Taușanji	președinte al CE al Sovietului raional Comrat de deputați ai poporului
Stepan Topal	inginer-constructor
Vladimir Beșleagă	scriitor
Ion Ciuntu	preot
Dumitru Crețu	președinte de colhoz, s. Cărpineni
Mihai Dimitriu	vicedirector al ȘPT nr. 88 din Cotovsc
Valentin Lefter	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Cotovsc
Iacob Negru	președinte de colhoz, s. Sărata Galbenă
Vasile Sajin	pedagog, Școala Medie, s. Logănești
Constantin Tănase	filolog, AȘM
Gheorghe Trestianu	director al sovhozului „Lăpușna”
Ion Chiriac	președinte de colhoz, s. Hîrtopul Mare
Gheorghe Ghimpu	secretar al CE al Frontului Popular
Ion Novac	președinte al Sovietului raional Criuleni de deputați ai poporului
Anatol Plugaru	director-adjunct, „Moldova-film”
Ion Popov	președinte al CR Criuleni
Dumitru Postovan	procuror-adjunct, Procuratura RSSM
Ananie Badan	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Dondușeni
Petru Bodorin	președinte de colhoz, s. Târnova
Boris Carandiuc	director al RE „Nord-Vest”
Emil Mazureac	președinte de colhoz, s. Cernoleuca
Victor Pușcaș	vicepreședinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM
Gheorghe Beliciuc	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Drochia
Ion Buga	doctor în șt. istorice, USM
Mihai Gajiu	președinte de colhoz, s. Gribova
Valerian Gherman	președinte de colhoz, s. Drochia
Ion Grigoraș	preot
Lidia Istrati	director al Muzeului de Literatură „D. Cantemir”
Petru Lupașcu	președinte de colhoz, s. Șura
Dumitru Postovan	președinte al colhozului „B. Glavan”
Petru Brașoveanu	președinte de colhoz, s. Molovata
Victor Diucarev	zootehnician-șef AȘP „Moldptițeprom”
Ion Mițcul	președinte al Comitetului Raional al PCM
Mihai Mușumanschi	director general la Asociația „Moldtoplivo”
Boris Pălărie	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Dubăsari
Valentina Podgornaia	director al fabricii „Șveinaia”
Serghei Popa	președinte al Sovietului raional Dubăsari de deputați ai poporului
Gheorghe Ciorba	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Edineț
Sergiu Coșceev	director al minei „Calininsc”, or. Calininsc
Valentin Dolganiuc	inginer-mecanic, s. Zăbriceni
Anatol Ivanov	director al Asociației pentru construcția mașinilor-unelte
Vasile Nestor	președinte de colhoz
Petru Poiată	șef al Secției scrisori, ziarul raional „Lenineț”
Dumitru Puntea	președinte de colhoz, s. Burlăceni
Anatol Zelenschi	director al Sovhozului-tehnicum de zootehnie din Edineț
Grigore Bordeianu	decan al Facultății CIC, Institutul Politehnic din Chișinău
Mihai Goncearenco	președinte de colhoz, s. Mărăndeni
Dumitru Moțpan	președinte de colhoz
Mihai Popovici	președinte de colhoz, s. Catranâc
Andrei Rusnac	șef al „PMK-7”
Gheorghe Slabu	docent la Institutul Agricol din Chișinău
Vasile Ursachi	președinte de colhoz, s. Izvoare
Mihai Volontir	director artistic al Teatrului Dramatic din Bălți
Ion Costaș	general, președintele CC al „DOSAAF”
Sergiu Manea	șef al fermei de lapte, s. Băhrinești
Mihai Rusu	secretar al Comitetului Raional al PCM Florești
Ludmila Scalnîi	președinte al Prezidiului societății moldovenești de prietenie
Anatol Șaragov	director al Bazei auto nr.14
Victor Tocan	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Florești
Ion Țurcan	președinte, „Constructor”
Constantin Bogdan	președinte de colhoz, s. Cajba
Ion Butnaru	filolog
Ion Mărgineanu	profesor, Școala Medie din satul Fundurii Vechi
Mihai Plasiciuc	locțiitorul președintelui Consiliului Raional Glodeni
Aurel Saulea	profesor, Institutul de Stat de Medicină din Chișinău
Petru Carauș	secretar al Comitetului de partid, s. Mălăiești
Fiodor Evtodiev	președinte de colhoz, s. Speia
Petru Poian	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Grigoriopol
Stepan Plaținda	președinte de colhoz
Ivan Țînnik	director de sovhoz, s. Hlinaia
Afanasie Chechiu	director OPH „Lenin” Băcioi
Mihai Cotorobai	lector la Catedra de drept a USM
Gheorghe Efros	șef al Secției de prelucrare a strugurilor AȘP „Ialoveni”
Petru Soltan	profesor la USM
Anatol Șalaru	colaborator științific, Institutul experimental-științific al igienei
Anton Terente	secretar al doilea CR PCM Ialoveni
Andrei Vartic	director artistic al Teatrului „A. Mateevici”
Vladimir Agachi	președinte de colhoz, s. Pepeni
Mihai Druță	profesor de istorie, s. Rădoaia
Dumitru Grosu	inginer-constructor, s. Țâplești
Ion Hadârcă	secretar al USM
Pavel Lupăcescu	șef al Complexului zootehnic din s. Sângereii Noi
Spiridon Martîniuc	secretar al doilea al Comitetului Raional al PCM Lazo
Nicolae Moraru	președinte de colhoz
Nicolae Oleinic	președinte al CEO Lazo
Pavel Bejenuță	șef al Secției raionale de învățământ Leova
Valeriu Matei	consultant pentru literatura din Moldova la Uniunea Scriitorilor din URSS
Andrei Diaconu	prim-secretar al CR al PCM Leova
Marin Beleuță	adjunct al președintelui CE Leova
Mihai Ciorici	președinte al Comitetului Raional al PCM Nisporeni
Ilarion Guidea	președinte al CAI „Vărzărești”
Mihai Lazăr	președinte de colhoz
Gheorghe Scutaru	președinte de colhoz, s. Milești
Mihai Scutaru	președinte de colhoz, s. Milești
Mircea Snegur	președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM
Ion Tacu	președinte de colhoz, s. Ciuciuleni
Grigore Cușnir	lucrător al CC al PCM
Sergiu Fandofan	șef de direcție la „Agropromsoiuz”
Vasile Gudima	președinte de colhoz, s. Lencăuți
Ion Guțu	președinte al CER Ocnița
Ion Mereuță	medic-șef adjunct la Spitalul Raional Ocnița
Gheorghe Răducan	director ȘPT-29
Nicolae Stadinciuc	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Ocnița
Ion Borșevici	rector al Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Orhei
Dumitru Cernei	președinte de colhoz, s. Bulăiești
Constantin Culea	director de sovhoz, s. Ivancea
Vladimir Darii	șeful Secției propagandă și agitație a Comitetului Raional al PCM Orhei
Nicolae Domente	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Orhei
Teodor Macrinici	președinte de colhoz, s. Biești
Vasile Pasaniuc	director al AMT
Vlad Pascaru	redactor-șef al ziarului „Plaiul Orheian”
Ion Popa	director de sovhoz, s. Ghetlova
Vasile Pruteanu	profesor, Școala medie din s. Peresecina
Vasile Șevcenco	președinte al CR Orhei
Nadejda Brînzan	șef de secție la SCR Rezina
Nicolae Costin	politolog, Catedra de politologie a USM
Vasile Domente	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Rezina
Nicolae Proca	secretar al doilea al Comitetului Raional al PCM Rezina
Tudor Țopa	redactor-șef, ziarul „Moldova Socialistă”
Boris Aculov	Combinatul de ardezie-ciment din Rîbnița
Iuri Atamanenko	inginer DCD-14, Rîbnița
Anatol Belitcenco	director al Uzinei metalurgice din Rîbnița
Evgheni Berdnikov	prim-secretar al CO al PCM Rîbnița
Nicolai Bogdanov	inginer-șef la Uzina metalurgică din Rîbnița
Nadejda Cegurco	cusătoreasă, Fabrica de confecții din Rîbnița
Vladimir Goncear	președinte al Întreprinderii „Agrogaz”, s. Popeni
Mihai Mălai	șef al Direcției de construcție a drumurilor
Semion Badrajan	președinte de colhoz, s. Pociumbeni
Mihai Bejan	președinte de colhoz, s. Costești
Valeriu Daraban	șef de subdiviziune, Comitetul Securității de Stat al RSSM
Dumitru Guțu	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Rîșcani
Valentin Mândâcanu	corespondent al Uniunii Scriitorilor din URSS, profesor
Mihai Sîromeatnicov	președinte de colhoz, s. Leadoveni
Titu Serghei	agronom-șef, s. Leadoveni
Anton Spânu	șef de catedră, Institutul de Stat de Medicină din Chișinău
Vasile Baboi	președinte de colhoz, or. Pervomaisk
Boris Brizițchi	președinte de colhoz, s. Copanca
Aleksandr Bulîcev	savant, agronom, Slobozia
Mihail Codin	șeful Secției de propagandă a CC al PCM
Vasile Graf	președinte de colhoz, s. Cioburciu
Vladimir Labunski	președinte de colhoz, s. Sucleia
Ion Luca	secretar al Comitetului Raional al PCM Slobozia
Petru Nastasiuc	președinte de colhoz, s. Parcani
Fiodor Nirean	președintele CR Slobozia
Nicolae Ostapenco	președinte al CE Chițcani
Anatol Salamandîk	inginer pe gazificare
Andrei Baștovoi	inginer-electronist
Anatol Chișner	președintele CER al PCM Soroca
Jorj Crisico	președinte al cârmuirii „Avangard”
Ilie Mocanu	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Soroca
Victor Pavlic	agronom
Nicolae Robu	preot, inginer
Petru Sandulachi	colaborator științific AȘM, istoric
Elisei Secrieru	judecător, Judecătoria populară
Iurie Timoșenco	director general al Uzinei de utilaj tehnologic din Soroca
Nicolae Alexei	inspector, SAI Strășeni
Ilie Bratu	arendator în sovhozul „Biruința”, s. Cojușna
Mircea Druc	director general al Centrului național de colaborare cu țările străine
Tudor Mogâldea	savant-agronom, s. Zubrești
Alexandru Moșanu	decanul Facultății de istorie a U.S.M.
Mihai Poiată	viceministru al Culturii
Ion Țurcanu	redactor-șef, Editura „Cartea Moldovenească”
Ion Vatamanu	șef de laborator la Institutul de Chimie al AȘM
Dumitru Brașoveanu	membru al Judecătoriei Supreme
Valeriu Cibotaru	avocat la Asociația juridică „Plai”
Dumitru Croitor	preot, s. Slobozia
Nicolae Grosu	economist, sovhozul „Miciurin”, s. Talmaza
Ion Lapaci	economist-șef în sovhozul din s. Cioburciu
Nicolae Malachi	președinte de colhoz, s. Volontirovca
Vasile Vartic	președinte de colhoz, s. Feștelița
Sergiu Argatu	președinte de colhoz, s. Cobâlnea
Zosim Bodiu	prim-secretar al CO al PCM Șoldănești
Valentin Burduja	președinte al CER Șoldănești
Victor Reabcici	președinte al „Gosagroprom” RSSM
Dumitru Cereș	președintele CR Taraclia
Chiril Darmancev	președinte de colhoz
Gheorghe Nechit	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Taraclia
Gheorghe Siumbeli	președinte de colhoz
Tudor Lefter	președintele CER Telenești
Andrei Munteanu	preot
Vasile Năstase	șef de secție la ziarul „Tinerimea Moldovei”
Mihai Străjescu	profesor de matematică, s. Verejeni
Ion Tăbîică	președinte de colhoz, s. Pistruieni
Anatol Țăranu	colaborator șt. AȘM, istoric
Vasile Basoc	președinte de colhoz, s. Măcărești
Stepan Bogacenco	președinte al CO Ungheni
Mihai Coșcodan	rector al Universității din Tiraspol
Valeriu Jardan	neuropatolog la Spitalul Raional Cornești
Vasile Para	inginer-șef la Combinatul de produse lactate din Ungheni
Mihai Pătraș	învățător
Constantin Sahanovschi	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Ungheni
Vasile Șoimaru	docent, Universitatea de Stat din Chișinău
Dumitru Todoroi	șef de catedră, Institutul Agricol din Chișinău
Victor Uncuță	medic-șef la Spitalul Raional Ungheni
Ion Eremia	profesor, Școala Medie din s. Colibași
Vitalie Ustroi	director general „Valeologia”
Vasile Vodă	prim-secretar al Comitetului Raional al PCM Vulcănești

Preşedintele Republicii Moldova pe parcursul anilor a conferit „Ordinul Republicii” deputaţilor – semnatari ai Declaraţiei de Independenţă.

Cea mai înaltă distincţie de stat a fost conferită în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia la actul de proclamare a Republicii Moldova ca stat suveran, independent şi democratic, pentru merite deosebite în instaurarea coeziunii şi concordiei în societate şi activitate rodnică în vederea sporirii prestigiului ţării pe plan internaţional.