Tendințe în evoluția traficului de ființe umane (cadrul legislativ și normativ național)


18 octombrie –  Ziua Europeană de luptă împotriva traficului de fiinţe umane (TFU)

Traficul de fiinţe umane (TFU) rămâne a fi o formă a sclaviei moderne, a cărei extindere nu cunoaşte frontiere, care continuă să atenteze la drepturile şi valorile societăţii, agresând perfid orice ţară. De la primele cazuri înregistrate şi până în prezent, Guvernul Republicii Moldova îşi consolidează poziţia în faţa respectivului fenomen, ori pentru prevenirea şi combaterea TFU, se pun în uz politici naţionale antitrafic şi se creează parteneriate cu societatea civilă şi organizaţii internaţionale.

  • Anual, în lume circa 600.000 – 820.000 de persoane sunt traficate peste frontiera de stat, aici nefiind incluse şi cele care sunt traficate în interiorul statelor, număr care poate atinge cifre de milioane;
  • Circa 70% din numărul persoanelor traficate, sunt femei şi fete, care în mare majoritate sunt impuse să practice prostituţia;
  • Aproximativ 50% din numărul persoanelor traficate, sunt minori, care sunt exploataţi sexual, muncă silită, sau le sunt preluate organele.

Moldova continuă să se numere printre “pieţele” cele mai înfloritoare pentru exploatarea sexuală, munca forţată şi traficul de organe. După declararea independenţei Moldovei, circa 800 mii de persoane au emigrat pentru a scăpa de sărăcie. Traficanţii se folosesc de această emigrare masivă, legală şi ilegală, estimările oficiale vorbind despre 60 mii de victime ale traficului de persoane, la o populaţie totală de 3,6 milioane de locuitori.

“Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care de ține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.” – definiția traficului de persoane în Directiva UE 2011/36/UE

Alături de celelalte țări din blocul fost sovietic, Republica Moldova este o țară care a pierdut mii de oameni în dauna nivelului mai bun de trai din vestul Europei. Din păcate, acest exod nu se produce fără victime. Pentru mii de persoane visul unei vieți mai bune a devenit o momeală ce i-a făcut vulnerabili în fața traficanților de persoane.

Plecaţi în căutarea unei vieţi mai bune, multora dintre ei li s-au “vândut” promisiuni şi speranţe false.

Mulţi au fost recrutaţi de către bărbaţi şi femei care promiteau “locuri bune de muncă” în Europa, care constau în: a lucra în costrucții, a îngriji un vârstnic, a lucra în agricultură, într-un restaurant, bar sau hotel. Altora, care aveau probleme medicale, li s-a promis urmarea unui tratament sau a unor investigații medicale speciale. În alte situații, tinere femei au acceptat să plece în vacanță în străinătate, împreună cu prietenii lor sau au plecat cu partenerii în “afară” pentru a-și construi un trai mai bun.

În foarte multe dintre cazuri, persoanele care fac astfel de promisiuni, oferindu-se să “ajute” sunt oameni în care viitoarea victimă are încredere, sunt oameni respectabili sau de succes în comunitatea respectivă. Ei pot fi prieteni, vecini, cunoștințe, (foști) colegi de serviciu sau de ș coală, parteneri de cuplu, membri ai familiei acesteia. Ei vor prezenta o poveste frumoasă, credibilă ș i convingătoare, manipulând nu doar victima ci ș i familia acesteia să aibă încredere.

După ce ajung la destinaţie, speranţele acestor oameni urmează să se transforme într-o realitate întunecată, ei vor trebui să realizeze diferite activități împotriva voinței lor ș i în folosul exclusiv al acelora care i-au “ajutat” – plătindu-le călătoria sau găsind acel loc de muncă. Ajutorul se transformă în datorie către recrutori, pe care victimele trebuie să o plătească muncind pentru cei care le exploatează. Datoria este fictivă ș i nu poate fi plătită niciodată.

Cauzele fundamentale ale traficului de persoane și ale exploatării sexuale în țările “sursă” sunt: sărăcia, lipsa de educație, șomajul, inegalitatea dintre sexe, corupția ș i discriminarea grupurilor etnice.

Conform datelor Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, pe parcursul anului 2016 au fost identificate 309 victime, 242 dintre care sunt adulte şi 67 sunt victime minore.

La 18 octombrie 2017 Parlamentul RM a instituit o Platformă de control parlamentar asupra implementării legislației pentru combaterea traficului de ființe umane. O prioritate rămâne revizuirea Strategiei și Planului de acțiuni în domeniul traficului de ființe umane și soluționarea problemelor existente în domeniul prevenirii și asistenței victimelor și potențialelor victime. Oficialul a enumerat lipsa asigurării medicale gratuite a victimelor, lipsa serviciilor sociale adresate bărbaților, cerșitul stradal și finanațarea din bugetul de stat a acțiunilor de informare a populației despre acest fenomen.

La baza cadrului legal naţional care reglementează raporturile juridice privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane stau:

 Hotărârea Guvernului nr. 228 din 28.03.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate a echipelor multidisciplinare teritoriale din cadrul Sistemului naţional de referire

 Hotărârea Guvernului nr. 270 din 28.04.2014 cu privire la aprobarea Instrucţiunilor privind mecanismul  intersectorial de cooperare pentru identificarea,  evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului

 Hotărârea Guvernului nr. 484 din 26.06.2014 cu privire la aprobarea Planului naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2014 – 2016 şi modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 472 din 26 martie 2008

Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privirela organizarea și funcțonarea Serviciului de asistență și protecție a victimelor traficului de ființe umane și a standardelor minime de calitate. 898 din  30.12.2015.

Hotărire privind aprobarea Regulamentului-cadru al Comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane Nr.234 din 29.02.2008

Hotărirea Guvernului cu privire la aprobarea componenţei nominale a Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi a Regulamentului Comitetului naţional Nr.472 din 26.03.2008

Hotărirea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a centrelor de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane nr. 1362 din 29.11.2006

Hotărirea Guvernului cu privire la crearea centrului de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane Nr.847 din 11.07.2008

Hotărirea Parlamentului privind aprobarea Strategiei Sistemului Naţional de Referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane şi a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei Sistemului Naţional de Referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane pe anii 2009-2011 nr. 257-XVI din 05.12.2008

Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Planului naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2012-2013, modificarea şi completarea unei hotărîri de Guvern Nr. 559 din  31.07.2012

Hotărîrea nr. 948 din  07.08.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, traficului ilegal de migranţi, precum şi a copiilor neînsoţiţi

Lege privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane nr.42-XVI din 06.03.2008

Legea  privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. 241-XVI din 20.10.2005.

Legea pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate. 17.02.2005

Protocol privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate din 15.11.2000

De asemenea, Republica Moldova a ratificat un set de convenţii internaţionale, cum ar fi Convenţia Consiliului Europei privind măsurile contra traficului de fiinţe umane, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr. 67-XVI din 30 martie 2006 Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate şi Protocolul adiţional privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor , ratificată prin Legea nr. 17-XV din 17 februarie 2005 , Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane.

22

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.