27 aprilie – Ziua Drapelului Național al Republicii Moldova

Drapelul Republicii Moldova este simbolul oficial al suveranității și independenței Republicii Moldova

Am trei flori alese – floare lângă floare… Datu-mi-le-a mie neamul spre păstrare.

Dulce, preacurată, floare cea albastră ține cer de pace peste casa noastră.

Foc nestins în vatră, galbenă cea floare graiu-mi luminează, ruptă ca din soare.

Iară floarea sfântă cu petale roșii din vecii mi-aduce-n Inimă strămoșii.

Cresc pe-o rădăcină, un pământ adună,

Vii sunt și frumoase numai împreună.

Am trei flori alese – cresc, din veac, pe lume

În același suflet,în același nume.

Vasile Romanciuc

Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul Republicii Moldova la 23 aprilie 2010 – Parlamentul Republicii Moldova a votat declararea zilei de 27 aprilie drept Ziua Drapelului Național al Republicii Moldova.

Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Legislativ. Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova din 27 aprilie 1990 a legiferat oficial Drapelul de Stat în culorile albastru, galben şi roşu cu stema amplasată în centrul fîşiei galbene.

Drapelul Național al Republicii Moldova

Tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîşii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru (azuriu), galben, roşu. În centru, pe fâşia de culoare galbenă este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Proporţia dintre lăţimea Stemei şi lungimea Drapelului este de 1:5, proporţia dintre lăţimea şi lungimea Drapelului – de 1:2.

În heraldica modernă, albastrul este un simbol al fidelităţii şi perseverenţei. Culoarea albastră este culoarea cadrului natural: albastrul azur este culoarea cerului, a infinitului, a visului, a vieţii paşnice şi libere. Aurul (galben în drapel) semnifică în heraldică soarele, bogăţia, prestigiul, grandoarea. Roşul — mărire, bravură, îndrăzneală şi generozitate. Stema de stat a fost creată de talentatul grafician Gheorghe Vrabie.

Cadrul juridic privind simbolurile publice îl constituie Constituția Republicii Moldova, Legea nr. 86 din 28.07.2011 cu privire la simbolurile publice, precum și tratatele internaționale, la care Republica Moldova este parte. Legea cu privire la simbolurile publice reglementează raporturile juridice, care țin de înregistrarea, protecția juridica și utilizarea simbolurilor publice aferente domeniilor: heraldic, vexilologic, imnologic, sigilografic, faleristic si uniformistic.

Legea nr. 217 din 17.09.2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova a stabilit detaliat normele ce țin de aspectul, arborarea și respectul față de Drapelul de Stat, contribuind la alinierea ţării noastre la standardele mondiale în ceea ce priveşte normele utilizării Simbolurilor de Stat. La 23 aprilie 2010, Parlamentul Republicii Moldova a votat declararea zilei de 27 aprilie drept Zi a Drapelului de Stat.

În 2012, cu prilejul Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, pe un catarg de 30 de metri înălţime, a fost arborat un drapel imens, cu dimensiunile de 7×3,5 metri, în cadrul unei ceremonii solemne. Drapelul, care este cel mai mare Tricolor din istoria ţării, a fost binecuvîntat de Mitropolitul Vladimir al „Chişinăului şi Întregii Moldove”.

Drapele naționale au existat, încă din timpul lui Bogdan, voievod al Moldovei, care cu ajutorul steagurilor sale și ale celor boierești a învins la 1359 oastea regelui Ungariei Ludovic de Anjou.

Cel, ce a ridicat la un nivel superior drapelelor naționale a fost Ștefan cel Mare – toate cele 24 ținuturi ale principatului Moldovei aveau steagurile lor. Diferite izvoare istorice atestă faptul că în sec. XV-XIX erau cunoscute mai multe drapele cu cromatică roșie, albastră, galbenă, adică culorile naționale au persistat de-a lungul timpului. În 1848, steagul adoptat de către revoluționarii din principatele Moldova și Țara Românească a fost tricolorul albastru-galben-roșu orizontal (cu albastrul sus, galbenul la mijloc și roșul jos, conform semnificației: „Libertate (cerul albastru), Dreptate (ogoarele aurite), Frăție (sângele poporului”).

Tradiţional pe steagurile Ţării Moldovei au persistat două însemne: Capul de bour – simbolul Statului Moldovenesc şi Sfântul Gheorghe — Purtătorul de biruinţă al creştinătăţii.  Autorul stemei de stat este regretatul Gheorghe Vrabie. El a fost un artist plastic și grafician care a fost decorat cu cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova — „Cavalerul Ordinului Republicii”.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat simbolizează trecutul, prezentul și viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiția istorică a poporului, egalitatea în drepturi, prietenia și solidaritatea tuturor cetățenilor republicii. Tricolorul este arborat pe edificiile instituțiilor oficiale ale statului, la ceremonii și solemnități, și însumează toate aspirațiile spre libertate și democrație ale cetățenilor noștri, de afirmare plenară și consolidare a statalității Republicii Moldova.

• Drapelul de Stat al Republicii Moldova : Lege Nr. 217 din 17-09-2010 // Monitorul Oficial Nr. 231-234 art. 728 din 26-11-2010;
• Drapelul Republicii Moldova. Wikipedia, enciclopedia liberă;
• Tricolorul naţional. Introducere în simbolistica vexilologică / Vlad Mischevca // Academos, 2010, nr. 2;

Arboram drapelul Republicii Moldova in toata lumea

Sursa: FB –Arboram drapelul Republicii Moldova in toata lumea

10 lucruri pe care nu le ştiai despre tricolorul moldovenesc

• Culoarea albastră de pe steagul moldovenesc e diferită de cea de pe drapelul României. Nici stemele cu vulturul auriu şi capul de bour nu sunt identice pe cele două maluri ale Prutului;
• Combinaţia de trei culori verticale – albastru, galben, roşu – de pe drapelul Republicii Moldova se mai regăseşte pe steagul României, cel al Ciadului şi pe cel al Andorrei;
• La fel ca şi stema României, cea a Moldovei, adoptată în 1990, ilustrează un vultur auriu care ţine în plisc o cruce ortodoxă. Vulturul de pe stema Moldovei ţine în gheare un sceptru şi, în locul unei săbii, o ramură de măslin care simbolizează pacea;
• Scutul roş-albastru de pe stema Moldovei înfăţişează capul de bour cu o roză, o lună crai-nou şi o stea, toate din aur. Aceste simboluri au fost atestate pentru prima dată din hrisovul din 30 martie 1392, emis de către domnitorul Roman I;
• Spre deosebire de albastrul ultramarin de pe drapelul României, albastrul-smarald de pe steagul Moldovei este inspirat după albastrul de Voroneţ;
• În 2010 au fost derivate patru variante de steaguri pentru preşedinte, preşedintele Parlamentui, prim-ministru şi Ministerul Apărării, după drapelul naţional. Astfel au fost stabilite steaguri cu marginile conturate în pătrate cu dimensiunea de 1/9 din lăţimea drapelului naţional. Fundalul stemei a fost ales violet pentru preşedinte, roşu pentru preşedintele Parlamentului şi albastru pentru premier. Standardul Ministerului Apărării urma să fie stabilit, până atunci funcţionând sub drapelul naţional;
• Mai multe organizaţii guvernamentale au steaguri stabilite de Guvern şi Parlament, derivate din însemnele stemei naţionale. E vorba despre Departamentul pentru Situaţii Excepţionale, Serviciul Vamal, Poliţia de Frontieră, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase;
• Ziua drapelului este sărbătorită din 2010. În această zi, în 1990 tricolorul a fost aprobat oficial ca şi steag naţional al Moldovei;
• Steagul Moldovei este unul dintre cele trei drapeluri naţionale din lume care nu arată identic pe faţă şi pe verso. Celelalte două sunt al Paraguay-ului şi al Arabiei Saudite;
• Cele două feţe ale steagului moldovenesc – faţă şi oglindirea de pe verso – au fost stabilite printr-o lege adoptată pe 26 noiembrie 2010;
• Indicele de culoare ale tricolorului moldovenesc apar înscrise în Albumul steagurilor naţionale şi al mărcilor distinctive tipărit în Franţa, în anul 2000.

Articole din reviste:

• Andrieş-Tabac, Silviu. Adoptarea Tricolorului în Republica Moldova văzută după trei decenii: Simpozionul „Simpozion de numismatică” Chişinău, Moldova, 21-22 octombrie 2021 / Silviu Andrieş-Tabac // Simpozion de numismatică Ediția 19, 2021. – P. 51-52.
• Andrieş-Tabac, Silviu. Crearea identității heraldice a Republicii Moldova: bilanțuri și direcții de evoluție: Conferința „Conferința științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.” 27, Chisinau, Moldova, 19-20 octombrie 2017 / Silviu Andrieş-Tabac // Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. Ediția 27, R, 2017. – P. 68-69.
• Andrieş-Tabac, Silviu. Embleme ale justiției în heraldica moldovenească contemporană / Silviu Andrieş-Tabac // Tyragetia. Serie nouă. – 2017. – Nr 2. – P. 261-274.
• Andrieş-Tabac, Silviu. Însemnele vexilare derivate din drapelul de stat al Republicii Moldova / Silviu Andrieş-Tabac // Tyragetia. Serie nouă. – 2011. – Nr 2. – P. 361-372.
• Mămăligă, Iuliana. Aparatul de fotografiat şi tricolorul / Iuliana Mămăligă // Limba Română. – 2010. – Nr 9-10. – P. 97-98.
• Mischevca, Vladimir. Tricolorul naţional. Introducere în simbolistica vexicologică / Vladimir Mischevca // Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”. – 2010. – Nr 2. – P. 3-14.
• Mînăscurtă, Cezar. Dimensiuni heraldice ale simbolurilor naţional-statale ale Republicii Moldova / Cezar Mînăscurtă // Moldoscopie. – 2018. – Nr 4. – P. 72-79.
• Musteaţă, Elena. Valențe artistice și simbolice în creația grafică a lui Gheorghe Vrabie / Elena Musteaţă // Dialogica, revista de studii culturale si literatura. – 2021. – Nr 3. – P. 65-74.
• Tofan, Eugenia. Drapelul demnităţii noastre / Eugenia Tofan // Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”. – 2010. – Nr 2. – P. 15.