Constantin STERE – jurist, profesor, ideolog, publicist, scriitor, om politic

1 iunie 1865-26 iunie 1936

„Un stat înainte de toate trebuie să trăiască şi viaţa lui e legea supremă, din care decurg toate celelalte condiţiuni, norme de conduită, legi”.

„Statul este haina juridică a poporului”.

Constantin Stere

Constantin Stere sau Constantin Sterea s-a născut pe 1 iunie 1865, Ciripcău, județul Soroca, Basarabia.  Studiile liceale le-a facut la Chișinău, la liceul nobilimii, unde a început să desfăşoare o activitate revoluţionară. A fost considerat de autorităţi nihilist și arestat. A fost închis mai întâi la Odesa, apoi transferat la Moscova şi în final a ajuns în Siberia, deportat politic în satul Yercinsk, pe malul fluviului Obi (1886-1892). Stere primea pachete cu cărţi şi alimente de la părinţi şi prieteni, îşi petrecea timpul citind, iar uneori plecînd la vanătoare. Printre deportaţii politici se aflau mai ales elevi de liceu, studenţi, profesori, medici, ingineri, avocaţi, care se adunau mai mulți într-o localitate și organizau un fel de universitate populară audiind pe cei mai bine pregătiţi.

La întoarcere se stabilește la Iași unde-și face studiile la Facultatea de Drept. După terminarea studiilor, în anii 1898-1899 a fost numit prim ajutor de primar la Iaşi de către Ionel Brătianu care fiind acolo într-o vizită i-a descoperit calităţi deosebite de om politic.         După ce şi-a afirmat concepţiile sale şi crezul său politic în Evenimentul literar, revistă în care a debutat ca publicist în 1893, la 14 martie 1901, Constantin Stere a fost numit profesor suplinitor la Catedra de Drept Administrativ şi Constituţional a facultăţii de drept din Iaşi, iar în 1903 a devenit profesor titular.

În 1897 susține teza de licență, în 1901 începe cariera de pedagog de la profesor suplinitor, ca la 1913 să fie ales rector. La 1916 își dă demisia și pleacă la București. Timp de 40 ani a desfășurat activitate publicistică remarcabilă fiind fondatorul și conducătorul revistei „Viața românească”, apărută la 1 martie 1906.

A făcut parte din partidul liberal, a înfiinţat partidul ţărănesc, a luptat pentru organizarea politică a ţărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerinţelor esenţiale ale revoluţiei burghezo-democratice: reforma agrară şi votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie – 25 noiembrie 1918), jucînd un rol important în Unirea Basarabiei cu România.

La sfirşitul secolului al XIX-lea şi în primul deceniu al secolului al XX-lea, cînd ani de-a rîndul România a fost zguduită de puternice şi repetate răscoale ţărăneşti culminînd cu marea răscoală ţărănească din 1907, iar viaţa politică a ţării evolua sub amprenta problemelor rurale, într-o ţară în care proletariatul în curs de formare reprezenta doar 3% din populaţia generală a ţării, Constantin Stere considera că ţărănimea este factorul fundamental al progresului social şi spre aceasta trebuie să-şi îndrepte toată atenţia un revoluţionar, în general oamenii politici progresişti care îşi propun să servească poporul. Acest crez a stat la baza ideologiei poporaniste, lansată de Constantin Stere la sfirşitul secolului al XIX-lea, acestui ideal i-a rămas credincios pînă la sfîrşitul vieţii.

În anul 1921 a reintrat în viaţa politică şi publicistică a ţării, a fost ales în conducerea Partidului Naţional Ţărănesc, fiind rechemat de o parte din cadrele didactice şi studenţii Universităţii din Iaşi sa-şi reia activitatea la catedră. În anul 1930 demisionează din PNŢ şi timp de doi ani critică acest partid…

  Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală — jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor şi om politic — Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiţii vechi şi nezdruncinate, a intelectualului angajat. Constantin Stere nu a putut face carieră politică, dar le-a fost superior, prin consecvenţa democratică, tuturor acelor care îl anatemizau.

Sfîrşitul vieţii şi-l petrece retras şi izolat de frămîntările politice la Bucov, judeţul Prahova. Sensul retragerii lui Constantin Stere în conacul de la Bucov este sensul unei totale renunţări la mediul politic al regimului burghezo-moşieresc de la care nu mai putea aştepta nimic. S-a stins din viaţă la 26 iunie 1936, la Bucov.

SURSE:

GRECU, RAISA ŞI AVORNIC, GHEORGHE. STERE ÎN LUPTĂ PENTRU DREPTURILE OMULUI. CH.: UNIVERSUL. 2009. 252 P. ISBN 978-9975-47-034-6.

O investigaţie dedicată studierii concepţiei drepturilor şi libertăţilor omului în opera juridică a lui Constantin Stere. Prezenta investigaţie este un studiu doctrinar, în care este elucidat locul şi rolul deosebit ale lui Constantin Stere în ştiinţa noastră juridică în calitate de savant clasic, teoretician al statului şi dreptului, constituţionalist, ilustru doctrinar şi apologet al drepturilor şi libertăţilor omului. În lucrare este evidenţiat semnificaţia teoretică şi importanţa practică covîrşitoare ale concepţiei steriene cu privire la drepturile şi libertăţile omului pentru elaborarea cadrului teoretico-ştiinţific şi evoluarea procesului edificării statului de drept în societatea noastră.

Lucrarea prezentată este precedată de o introducere, realizată în şase capitole conţinînd optsprezece paragrafe şi finalizează cu concluzii şi recomandări. Este însoţită de o bibliografie constituită din 198 titluri. Numărul total de publicaţii ştiinţifice pe marginea temei investigate constituie 30.

GRECU, RAISA. STERE-JURISTUL. CH.: UNIVERSUL 2008. 248 P. ISBN 978-9975-944-72-4.

Primul capitol redă o caracteristică generală a operei juridice a lui Constantin Stere. În lucrare sunt descrise  cele patru opere juridice ale lui Constantin Stere Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept (1897 ) – debut strălucit în ştiinţa juridică, Introducere în studiul dreptului constituţional. Partea I (1903) – tratat clasic despre stat, Curs de drept constituţional (Litografiat), 1910 – opera fundamentală juridică a lui Constantin Stere, Anteproiect de Constituţie, întocmit de Secţia de studii a Partidului Ţărănesc cu o Expunere de motive de C. Stere (1922) – un ipotetic apogeu al realizării practice a viziunilor ştiinţifice ale lui Constantin Stere. Un alt capitol cuprinde ideile lui Constantin Stere despre stat şi drept, statul de drept şi drepturile omului.

ŞPAC, ION. CONSTANTIN STERE SCRIITORUL, PUBLICISTUL, POLITICIANUL, JURISTUL, OMUL: BIOBIBLIOGRAFIE-INVITAŢIE LA LECTURI ŞI INVESTIGAŢII. CH.: TIP. CENTRALĂ 2011. 424P. ISBN: 978-9975-78-987-5.

„Există o întreagă literatură critică, științifică și memoralistică în care opera și destinul uriașului de la Soroca își afla o largă reflectare și o pătrunzătoare interpretare. Aportul lui C. Stere la inițierea și consolidarea unor curente de idei, cum au fost poporanismul și țărănismul se prezintă ca unul dintre cele mai ponderabile, iar de multe ori decisive chiar” afirmă Haralambie Corbu în această lucrare. Biobibliografia include zece părți unde se reflectă vocația literar-artistică a politicianului Constantin Stere, tabel cronologic, aprecieri, iconografie, index auxiliar de titluri, de nume, de pseudonime ș. a.

GRECU, RAISA. CONSTANTIN STERE DESPRE LIBERTATEA CUVÎNTULUI. AVOCATUL POPORULUI. 2009, 5– 6, P. 10-12. ISSN 1819-7141.

Una din condiţiile indispensabile pentru dezvoltarea conştiinţei umane este, în viziunea lui Constantin Stere, libertatea cuvântului, pe care astăzi obişnuim s-o identificăm ca libertatea opiniei şi a exprimării. Şi doar atunci ne apropiem de libertatea cuvântului, susţine Constantin Stere, cînd ea este proclamată în principiu; cînd se stabileşte că doar organele judiciare sunt chemate să se pronunţe cu privire la posibile abuzuri, ce se pot face prin cuvânt; cînd orice mijloc de control asupra fondului dispare, iar fiecare autor poate publica orice operă, urmînd să răspundă doar în faţa instanţelor de justiţie, pentru un eventual abuz.

GRECU, RAISA. CONSTANTIN STERE DESPRE DREPTUL LA LIBERTATEA INDIVIDUALĂ. AVOCATUL POPORULUI. 2009, 4, 8-10. ISSN 1819-7141.

     La una din primele sale prelegeri de drept constituţional ţinute la Facultatea de drept a universităţii din iaşi în anul 1910, profesorul constantin Stere le-a făcut studenţilor promisiunea: „Vom studia constituţia nu numai din punct de vedere sociologic şi nu numai din punct de vedere de filozof istoric, dar şi din punct de vedere strict juridic, ca să putem fi lămuriţi în ceea ce priveşte aplicarea principiilor primordiale de drept constituţional la realităţile nosatre politice”. În opinia lui Constantin Stere, toate libertăţile, despre care vorbeşte constituţia, izvorăsc dintr-un singur principiu superior – principiul de inviolabilitate a personalităţii care prin sine însuşi afirmă respectul demnităţii umane. După Constantin Stere, principiul dat este incompatibil cu sclavismul şi robia, cu supunerea la chinuri şi înjosirea fiinţei în scopul descoperirii unei crime.

GRECU, RAISA. CONSTANTIN STERE – UN MARE DOCTRINAR AL DREPTURILOR OMULUI. REVISTA INJ. 2009, 3, 61-65. ISSN 1857-2405.

Lucrările juridice ale lui Constantin Stere reprezintă o creaţie ştiinţifică vastă, complexă, profundă în domeniu de stat şi drept. Lucrarea de debut în ştiinţa dreptului a lui Constantin Stere a fost teza de licenţă în drept cu titlul Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept. Studiu sociologic şi juridic. Viitorul jurist urmăreşte în lucrarea sa cum din omul primitiv , trecând prin stadiul de rob şi obiect al dreptului, se naşte cetăţeanul cu drepturi depline. Lucrarea Introducere în studiul dreptului constituţional. Partea I, este o operă ştiinţifică de o valoare teoretică aparte, un tratat clasic despre stat. Individualitatea umană, statul şi paradigma corelaţiei lor pe parcursul progresului social  sunt cele trei obiective de bază care capătă contur clar în noul studiu. Concepţia steriană asupra statului de drept este formulată în lucrarea Anteproiect de Constituţie elaborat de Secţia de studii a Partidului Ţărănesc cu o Expunere de motive de C. Stere. Statul de drept este definit prin prisma delimitării acestuia de statul poliţienesc; prin prisma responsabilităţii agenţilor puterii publice faţă de cetăţeni şi nu faţă de „suveran”, faţă de Statul întrupat în organele lui superioare şi prin prisma destinaţiei dreptului într-un asemenea stat, care constă în a da naştere unui drept subiectiv al persoanei, care oricînd poate fi valorificat cu ajutorul justiţiei.

GRECU, RAISA. CONSTANTIN STERE DESPRE CONSTITUŢIE ŞI CONSTITUŢIONALISM: ABORDARE ISTORICĂ ŞI ASPECTE CONTEMPORANE. REVISTA INJ. 2009, 1 (8), 74-78. ISSN 1857-2405.

Ideile principale ale lui Constantin Stere referitoare la fenomenul constituţional sînt înglobate în lucrarea Curs de drept constituţional. Ea nu a fost publicată şi se păstrează la Biblioteca Academiei de Ştiinţe a României. La începutul Cursului…constituţia este definită de către Constantin Stere ca o lege, „care reglementează raportul organelor publice şi principiile de organizare şi funcţionare a lor, … considerată la baza întergii ordini de stat şi prin urmare, la baza ordinii de drept”. Cît priveşte conceptul dreptului constituţional, acesta este formulat de către Constantin Stere: „Dreptul constituţional e acea parte a dreptului public, care priveşte principiile de organizare şi de funcţionare a organelor publice”.

AVORNIC, GH. ŞI GRECU, RAISA. DEFINIŢIA STATULUI ÎN OPERA JURIDICĂ A LUI CONSTANTIN STERE. REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT. 2009, 2, 8-12. ISSN 1811-0770.

Constantin Stere invocă pentru prima data noţiunea de stat şi se pronunţă asupra definiţiei lui în teza de licenţă Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept. În lucrare viitorul licenţiat urmăreşte cum se modifică definiţiile statului date de jurişti de la simple la tot mai compuse sub influenţa cercetărilor sociologice.

Concluzia lui Constantin Stere asupra acestora este că întreg caleidoscopul de definiţii se datorează nu atât complexităţii sarcinii de a da o definiţie justă a statului, cât încercărilor de a se pronunţa în aceste definiţii şi asupra originii statului, şi asupra evoluţiei lui, şi asupra scopului acestuia, iar câteodată se încearcă încadrarea într-o asemenea definiţie a propriei concepţii cu privire la un stat ideal, stat model, cum nu există. Constantin Stere numeşte şi caracterizează cele trei “caracteristice esenţiale şi inerente oricărui stat”, la care se referă şi astăzi ştiinţa juridică, examinîndu-le sub diverse aspect şi numindu-le, respective, attribute ale statului sau elementele constitutive obligatorii: poporul, treitoriul, şi suveranitatea.

AVORNIC, GH. ŞI GRECU, RAISA. ANTEPROIECT DE CONSTUŢIE – UN IPOTETIC APOGEU AL REALIZĂRII PRACTICE A VIZIUNILOR ŞTIINŢIFICE ALE LUI CONSTANTIN STERE. REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT. 2008, 12, 2-6. ISSN 1811-0770.

     Lucrarea Anteproiect de Constituţie Întocmit de Secţia de Studii a Partidului Ţărănesc cu o Expunere de motive de C.Stere, este una ce tinde spre culmile creaţiei juridice ştiinţifico-practice a lui Constantin Stere. În această operă constituţionalistul şi omul politic Constantin Stere a dat ideilor sale despre dreptate şi echitate socială forma unui proiect de Constituţie. Constantin Stere menţionează că filosofia dreptului cu mult timp înaintea Revoluţiei Franceze a văzut în principiul suveranităţii naţionale însăşi temelia dreptului public, condiţia necesară şi prealabilă a oricărei ordine de drept, impusă de dreptul natural. Este incontestabil că apogeul oricărei creaţii ştiinţifice în domeniu de drept este atins atunci cînd ideile teoretice îşi găsesc întruchipare concretă într-un act normativ, iar ulterior – şi în realizarea practică eficintă a prevederilor unui asemenea act. Acesta a fost, de fapt, înalta destinaţie a Anteproiectului. Stere, elaborînd cea mai înaintată Constituţie din cîte au fost gîndite, atunci, în 1922, a eşuat în încercarea lui dramatică  nu numai de a o legifera, dar măcar de a o adduce în planul Adunării deputaţilor…Acest fapt ne obligă la o şi mai minuţioasă studiere a Anteproiectului, avîndu-se în vedere posibilitatea unicală de a prelua mai multe idei, formulări, abordări ale savantului constituţionalist Constantin Stere în experienţa noastră de edificare a unei statalităţi de drept.

GRECU, RAISA ŞI AVORNIC, GH. EVOLUŢIA INDIVIDUALITĂŢII ŞI NOŢIUNEA DE PERSOANĂ ÎN DREPT – UN DEBUT STRĂLUCIT AL LUI CONSTANTIN STERE ÎN ŞTIINŢA JURIDICĂ: TZ. DOCT. DE LICENŢĂ. REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT. 2008, 8, 13-17. ISSN 1811-0770.

     Constantin Stere s-a lansat în ştiinţa dreptului cu teza sa de licenţă, care a fost publicată în 1897, la Iaşi, sub următorul titlu complet: „Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept. Studiu sociologic şi juridic. (Teză de licenţă în drept)”. Teza a fost susţinută la 22 iunie 1897 la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi în faţa unei onorabile Comisii, în prezenţa a pesta 60 de persoane. Din multitudinea de idei preţioase, de care abundă această lucrare, se impun a fi evidenţiate în mod special două: cea despre valoarea supremă a individualităţii umane ca principala forţă creatoare a progresului omenirii şi cea despre importanţa cooperaţiei sociale ca trăsătură distinctivă a societăţii umane şi a statului.

AVORNIC, GH. ŞI GRECU, RAISA. CARACTERISTICA GENERALĂ A OPEREI JURIDICE A LUI CONSTANTIN STERE. REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT. 2008, 7, 2-5. ISSN 1811-0770.

     Constantin Stere este o personalitate de notorietate în istoria neamului nostru, care s-a manifestat în viasţa social-politică, în primul rînd, în calitatea sa de mare apărător al drepturilor ţărănimii. A elaborat programul, statutul şi doctrina Partidului ţărănist. Opera juridică a lui Constantin Stere include patru extrem de preţioase lucrări ştiinţifice: Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept (1897), Introducere în studiul dreptului constituţional (1903), Curs de drept constituţional Român (1910) (litografiat), Anteproiect de Constituţie (1922). Prin opera sa de drept Constantin Stere se impune ca un savant jurist, doctrinar şi apărător activ al drepturilor şi libertăţilor omului. Caracteristica esenţia  lă a operei lui Constantin Stere este complexitatea şi profunzimea ideilor expuse, conjugate cu o nestrămutată convingere ştiinţifică. Aceast   ă convingere ştiinţifico-morală a autorului clocoteşte ca o lavă  vulcanică în ideile enunţate, lucrările lui emană o energetică intelectuală de-a dreptul incandescentă, iar adevărurile ştiinţifice propagate ard aidoma făcliei, care luminează, dar frige – de altfel, ca majoritatea adevărurilor despre societatea umană.

COMEMORARE

Un bust al lui Constantin Stere urmează a fi edificat în scuarul din faţa blocului administrativ al Universităţii de Studii Politice şi Economice Europe ne „Constantin Stere”.

În sectorul Buiucani din Chişinău, o stradă îi poartă numele lui Constantin Stere.

La Soroca Liceul Teoretic îi poartă numele lui Constantin Stere.

     Muzeul este organizat în fostul conac al familiei unde a locuit şi creat patriotul basarabean, important militant pentru realizarea Marii Uniri. Ion Stere a fost fiul lui Constantin Stere, a luptat pentru eliberarea Basarabiei, a făcut parte din Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944, apoi a plecat în Statele Unite ale Americii. Muzeul memorial este un proiect de cinstire a personalităţii marelui patriot.

În România putem vizita Muzeul memorial „Constantin şi Ion Stere”

     Pe locul actualului parc, se afla la începutul secolului trecut, un conac înconjurat de un parc pe malul unui braţ al râului Teleajen care se află foarte aproape, denumit Iazul Morilor. După revoluţia din 1989, conacul a fost retrocedat urmaşilor familiei Stere. Iar urmaşii lui Stere au transformat conacul în Muzeul Memorial „Constantin Stere”. Parcul şi lacul, sunt foarte bine îngrijite. Parcul a fost completat cu numeroase statui aranjate pe o „alee a scriitorilor”, ceea ce îi dă o notă aparte de eleganţă şi îl deosebeşte un pic de alte numeroase parcuri asemănătoare. Chiar de la intrarea în parc, se deschide o alee centrală orientată Nord-Sud, mărginită pe ambele laturi de tei magnifici, iar pe mijloc cu gazon în permanenţă bine îngrijit smălţuit de ronduri de flori. Prima jumătate de la Sud a aleii centrale, este denumită ” Aleea Scriitorilor”, deoarece este mărginită pe ambele laturi de 10 statui de scriitori români cunoscuţi, la capătul de Nord al acestei alei de scriitori tronând impunătoate statuia lui Constantin Stere.

PARCUL CONSTANTIN STERE DE LA BUCOV, PRAHOVA, ROMÂNIA