4 martie- Ziua mondială de luptă împotriva exploatării sexuale


Ziua mondială de luptă împotriva exploatării sexuale este marcată anual, la 4 martie,  urmărind combaterea celei mai grave forme de încălcare a drepturilor omului, a fiinţei umane.  Fiind o problemă sensibilă, dar şi complexă, în acelaşi timp, exploatarea sexuală rămâne a fi o realitate de o amploare îngrijorătoare. Aceasta reprezintă o amenințare pentru libertatea, integritatea fizică și psihică și demnitatea persoanei, iar actele de violență și abuz reprezintă uneori un pericol chiar pentru viața celor care le cad victime. Traficul sau sclavia sexuală este fenomenul care presupune exploatarea femeilor și copiilor, în interiorul țării sau peste hotare, prin forțarea acestora de a întreține relații sexuale contra bunurilor materiale sau a banilor. Cele mai multe cazuri de exploatare sexuală sunt raportate în Europa de Est, Asia de Sud-Est şi unele state din America Latină.

Exploatarea sexuală, o problemă sensibilă şi complexă, implică un număr covârşitor de femei şi copii, continuând să fie o realitate îngrijorătoare la nivel mondial. Din punct de vedere statistic, aproximativ unul din cinci copii din Europa ajunge să devină victimă a unui act de violență sexuală manifestat sub diverse forme — incest, abuz, pornografie, prostituție. Anual se înregistrează peste trei milioane de victime ale abuzului sexual, iar în traficul cu ființe umane circa jumătate de milion sunt femei. Mulți cred că traficul sexual e ceva ce se întâmplă în altă parte. Totuși, dezvoltarea acestui sector odios se întâmplă lângă noi, și are clienți printre bărbați și femei din toate sectoarele societății, Traficul are efecte devastatoare asupra psihicului, părții emoționale și fizicului femeilor sau fetelor care sunt prinse în această capcană. Victimele adesea experimentează stresul post traumatic și o dată cu acesta, o neliniște profundă, depresie și insomnii. Multe dintre acestea încearcă să liniștească gândurile și trăirile cu alcool sau alegând drogurile. De aceea trebuie să fim receptivi și să acordăm ajutor celor aflați în dificultate.

trafic4

Traficul de ființe umane este o formă modernă de sclavie și reprezintă o amenințare pentru libertatea, integritatea fizică și psihică și demnitatea persoanei. Mai mult, actele de violență și abuz reprezintă uneori un pericol chiar pentru viața celor care îi cad victime. Exploatarea sexuală, o problemă sensibilă și complexă, implică un număr impunător de femei și copii, continuând să fie o problemă gravă şi  îngrijorătoare la nivel mondial. Realitatea ne demonstrează  că aproximativ unul din 5 copii din Europa ajunge să devină victimă a unui act de violență sexuală.  Flagelul se poate manifesta sub diverse forme: incest sau abuz sexual, pornografie, prostituție, agresiune din partea unui alt copil sau adult etc.trafic1

Inițiatorii acestei zile la nivel mondial și-au propus mobilizarea, educarea și informarea organelor decizionale, instituțiilor de profil și a publicului asupra creșterii fenomenului exploatării sexuale şi a pericolelor cu care se pot confrunta. Este o zi menită să aducă în prim plan pericolul pe care îl prezintă actele de violență, abuz și exploatare sexuală în întreaga societate, inclusiv asupra copiilor.

Potrivit unor date statistice, anual se înregistrează 4 milioane de noi victime ale abuzului sexual, iar în traficul cu ființe umane peste 500.000 sunt femei. În urma acestui trafic se obțin sume uriașe de bani, din care victimele primesc, rareori, sume infime, ceea ce face din traficul de ființe umane o formă modernă de sclavie. Organizația Mondială a Sănătății estima, în 2014, că peste 150 de milioane de fete și peste 70 de milioane de băieți cu vârsta de până la 18 ani au fost exploatați, iar un studiu UNICEF din același an arată că prin această „industrie” sunt exploatați circa două milioane de copii în fiecare an, dintre care circa 20.000 sunt victime din spațiul virtual.trafic5

Ziua mondială de luptă împotriva exploatării sexuale a fost organizată pentru prima dată la 4 martie 2009, la inițiativa asociației nonguvenamentale GIPF – ‘Groupe International de Paroles de Femmes’, sub patronajul președintei Célhia de Lavarene, fondatoare a STOP (‘Stop Trafficking Of People’). La această conferinţă au participat experți internaționali și reprezentanți din Argentina, Azerbaidjan, Bangladesh, Belgia, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Chile, Coasta de Fildeș, Spania, Franța, Guineea, Haiti, Honduras, Kenya, Mali, Nepal, Niger, RDCoreea, El Salvador, Senegal, Togo.

Republica Moldova a semnat în 2007 Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (cunoscută sub numele de  „Convenția de la Lanzarote”). Odată cu ratificarea în 2012, Republica Moldova a fost implicată în prima rundă de monitorizare privind protecția copiilor împotriva abuzurilor sexuale în cercul de încredere și i-au fost adresate recomandări specifice ale Comitetului de la Lanzarote, și recent prezentate răspunsurile sale în cadrul celei de-a doua runde de monitorizare dedicate protecției copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual online. Convenţia privind protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale (Convenţia de la Lanzarote). Scopurile prezentei Convenţii sunt cele de a preveni şi combat exploatarea sexuală şi abuzurile sexuale comise asupra copiilor; de a proteja drepturile copiilor care sunt victime ale exploatării sexuale şi ale abuzurilor sexuale; de a promova cooperarea la nivel naţional şi internaţional împotriva exploatării sexuale şi abuzurilor sexuale comise asupra copiilor.

Pentru o informare aprofundată asupra subiectului dat, noi am pregătit o listă de documente accesibile tuturor utilizatorilor Bibliotecii Publice de Drept, conform următoarei liste :

Acte juridice

Cărţi

  • Raluca NICOLAE. Combaterea traficului de copii în scopul exploatării sexuale. Ghid de formare a profesioniştilor;
  • Daniela SÎMBOTEANU. Copilul- victimă a abuzului sexual. Intervenţii multidicsciplinare;
  • Tudor TOMOZEI. Traficul de femei: fenomen şi crimă;
  • Traficul de fiinţe umane în Moldova. Acte normative;
  • Valeriu BUJOR, Ion MIRON. Violenţa sexuală: aspecte juridico-penale şi criminologice;
  • Уголовно-правовые и криминалистические вопросы насильственных деиствий сексуального характераю / А. В. Пушкин, Н. Г. Шурухнов.;
  • Child trafficking ant action to eliminate it;

Articole cu articole din reviste:

Botezatu, Igor. Unele considerații asupra circumstanțelor agravante ale infracțiunii prevăzute de art. 206 CP RM: Conferința „Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei” Cahul, Moldova, 4 iunie 2021 / Igor Botezatu // Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei Vol.8, Partea 1, 2021. – P. 54-60.

Buza, Nicolae. Atentate indecente ca modalitatea infracțiunilor de război contra persoanelor / Nicolae Buza // Revista Naţională de Drept. – 2014. – Nr 5. – P. 62-66.

Cicala, Alexandru. Măsuri victimologice generale de prevenire a avortului criminal / Alexandru Cicala // Legea şi viaţa. – 2018. – Nr 11. – P. 22-26.

Dumneanu, Ludmila. Analiza reglementărilor referitoare la infracţiunile privind traficul de persoane din legislaţiile în care fapta de trafic de persoane în scop de exploatare sexuală este incriminată alături de fapta de trafic de persoane de sex feminin / Ludmila DUMNEANU, Mihai Ştefănoaia  // Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Sociale). – 2014. – Nr 8. – P. 93-95.

Larii, Iurie. Abordări teoretico-doctrinare privind legislaţia statelor care incriminează în mod direct faptele de exploatare sexuală a persoanelor / Iurie Larii, Oleg Pohilă // Legea şi Viaţa. – 2021. – Nr 5-6. – P. 34-41.

Larii, Iurie. Dimensiuni criminologice cu privire la infracţiunile legate de exploatarea sexuală a femeilor şi copiilor / Iurie Larii, Oleg Pohilă // Anale ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAIRM: ştiinţe juridice. – 2017. – Nr 2. – P. 32-39.

Larii, Iurie. Dimensiuni criminologice privind infracțiunile de exploatare sexuală a femeilor și copiilor / Iurie Larii, Oleg Pohilă // Legea şi Viaţa. – 2021. – Nr 1-2. – P. 9-16.

Larii, Iurie. Factorii criminogeni ai infracţiunilor de exploatare sexuală a femeilor şi copiilor / Iurie Larii, Oleg Pohilă // Legea şi viaţa. – 2017. – Nr 5. – P. 25-30.

Larii, Iurie. Infracţiunile de exploatare sexuală a femeilor şi copiilor: elemente de drept comparat, analiză criminologică şi măsuri de prevenire / Iurie Larii, Oleg Pohilă // Legea şi Viaţa. – 2021. – Nr 7-8. – P. 3-4.

Larii, Iurie. Măsuri de prevenire victimologică a infracţiunilor de exploatare sexuală a femeilor şi copiilor / Iurie Larii, Oleg Pohilă // Anale ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAIRM: ştiinţe juridice. – 2020. – Nr 12. – P. 91-105.

Larii, Iurie. Noţiunea şi natura social-juridică a exploatării sexuale a femeilor şi copiilor / Iurie Larii, Oleg Pohilă // Anale ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAIRM: ştiinţe juridice. – 2019. – Nr 10. – P. 123-136.

Pohilă, Oleg. Măsuri generale şi special-criminologice de prevenire a exploatării sexuale a femeilor şi copiilor / Oleg Pohilă // Anale ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAIRM: ştiinţe juridice. – 2019. – Nr 9. – P. 138-146.

Rotari, Oxana. Unele reflecţii cu privire la prevenirea criminologică a infracţiunilor de exploatare sexuală a femeilor şi minorilor / Oxana Rotari // Studii Juridice Universitare. – 2019. – Nr 3-4. – P. 150-154.

Ursu, Efrosinia. Pornografia infantilă: tendințe actuale și dimensiuni criminologice / Efrosinia Ursu // Anale ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAIRM: ştiinţe juridice. – 2017. – Nr 2. – P. 80-85.

Vozian, Roman. Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi protecţia victimelor acestuia / Roman Vozian // Anale ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAIRM: ştiinţe juridice. – 2013. – Nr 1. – P. 117-121.

Алистратова, Оксана. Торговля людьми в Юго-Восточной Европе: многообразие форм / Оксана Алистратова // Moldoscopie. – 2020. – Nr 3. – P. 60-74.

Angela ABABII, șef sector BPD

Diana CIORNÎI, bibliotecar BPD

Un comentariu

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.